Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a emis joi un decret prin care l-a numit pe Anton Kovalski în funcția de procuror general interimar al țării. Această decizie a fost oficializată prin Decretul prezidențial nr. 946/2026, care stipulează că, în temeiul articolului 11.2 din Legea Ucrainei privind regimul juridic al stării de urgență, lui Anton Kovalski i se încredințează îndeplinirea atribuțiilor de procuror general. Această numire vine după ce funcția a rămas vacantă în urma demiterii precedentului titular.
Anton Kovalski ocupă funcția de șef al Parchetului regional din Hmelnițki și este activ în cadrul acestui instituție încă din anul 2011. În perioada dintre anii 2020 și 2021, acesta a activat ca procuror-șef adjunct al regiunii Vinnitsia, iar între 2021 și 2025 a ocupat funcția de procuror-șef al regiunii Cernăuți. Informațiile publicate de Ukrainska Pravda indicau faptul că el era principalul candidat pentru această funcție, fiind în fața lui Valeri Prikhozhanov, procurorul-șef al regiunii Dnipropetrovsk.
Schimbarea la nivelul parchetului general este rezultatul unui scandal de corupție de amploare, cunoscut sub numele de Operation „Cartagina”. Această investigație, declanșată de agențiile NABU și SAPO pe 5 septembrie, a scos la lumină o rețea de centre de apel ilegale care gestionau escrocherii internaționale și spălare de bani. Conform investigațiilor, rețeaua criminală beneficia de protecție la nivel înalt în cadrul Biroului Procurorului General al Ucrainei.
Fostul procuror general, Ruslan Kravcenko, a fost demis de Parlament pe 15 septembrie, după ce s-a demonstrat implicarea sa în scandalul menționat. Înainte de demitere, Kravcenko a plecat din țară spre Paris la mijlocul lunii septembrie, sub pretextul participării la un eveniment privind copiii din Ucraina. Totuși, organizatorii evenimentului au declarat pentru Kyiv Independent că nu se așteptau la prezența sa, ceea ce a ridicat suspiciuni privind natura reală a călătoriei sale.
În contextul acestui scandal, au apărut și acuzații de represalii împotriva directorului Biroului Național Anticorupție, Semen Kryvonos. Acesta ar fi fost vizat de o ordonanță semnată de Kravcenko pe 13 septembrie, într-un moment în care parchetul general era sub presiunea investigațiilor de corupție. Mulți oficiali au considerat că acțiunile împotriva lui Kryvonos au fost o formă de răzbunare, însă acuzațiile au fost retrase ulterior, iar evenimentul a culminat cu demiterea lui Kravcen_cenko.
Această criză instituțională a lovit în mijlocul structurilor de control anticorupție din Ucraina, evidențiind vulnerabilitățile sistemului juridic în fața rețelelor de criminalitate organizată. Incidentul a implicat și acuzații de presiuni politice asupra agențiilor de investigație precum NABU și SAPO, instituții esențiale pentru integritatea statului. Tensiunile au fost accentuate de modul în care au fost gestionate demisiunile și plecările oficialilor de rang înalt din țară în perioada de investigație.
