Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul Arctic organizat la Rovaniemi, o reuniune care a evidențiat importanța strategică a regiunii pentru securitatea și prosperitatea euroatlantică. România a fost singurul stat care nu face parte din regiunea nordică sau baltică prezent în fotografia finală a evenimentului. Nicușor Dan a justificat prezența prin faptul că România este o țară importantă pe Flancul estic, subliniind că amenințările din zona arctică sunt strâns legate de acțiunile Rusiei.
În cadrul summitului, 12 țări, printre care Danemarca, Estonia, Franța, Germania și Polonia, au semnat o declarație comună privind competiția dintre marile puteri. Regiunea Arctica este un spațiu de dispută între Rusia, Statele Unite și China, fiind transformată într-un culoar de transport maritim. Topirea calotei nordice ar putea scurta traseul dintre Asia și Europa cu aproximativ 40 de zile, însă navigația rămâne dificilă din cauza condițiilor de gheață și a limitărilor tehnologice GPS în zonele nordice.
Președintele a vizitat baza aeriană Lapland, exprimând impresii despre modul în care se asigură protecția extremității nordice a NATO. România poate extrage lecții de la modelul finlandez de apărare, unde conceptul de „Securitate comprehensivă” este central. Finlanda dispune de 900.000 de rezerviști și peste 50.000 de adăposturi antiaeriene și antiatomice, spre deosebire de România, care are aproximativ 55.000 de rezerviști și doar 5.000 de adăposturi, de cele mai multe ori neutilizate.
Deși România alocă un procent mai mare din PIB pentru apărare, 2,8%, față de 2,3% în Finlanda, structura defensivă finlandeză este considerată mult mai solidă. Finlanda are o populație de 5,5 milioane de locuitori și un efectiv de război de 280.000 de persoane, în timp ce România are o populație de 19 milioane și un număr de militari profesioniști între 70.000 și 90.000. Diferența de abordare este vizibilă și în gestionarea frontierelor, Finlanda având o graniță terestră de 1340 de kilometri cu Rusia.
În marginea summitului, Nicușor Dan a avut o întâlnire cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, pentru a discuta despre Flancul Sudic și Republica Moldova. Președintele a insistat pe necesitatea sprijinului pentru Republica Moldova și pe importanța investițiilor în industria de apărare autohtonă. Această deplasare la Rovaniemi este văzută ca o încercare de a căpăta relevanță într-un context în care România deține roluri logistice importante pentru NATO și pentru securitatea regiunii Mării Negre.
În contextul actual, România traversează o perioadă de instabilitate politică internă, președintele ne reușind în ultimele luni să nominalizeze un premier după eșecurile lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. Această situație internă coincide cu alte presiuni, precum protestele fermierilor care blochează circulația în Piața Victoriei. În acest moment, procesul de consultări pentru desemnarea noului premier este așteptat să se încheie în decurs de o săptămână.
