Traian Băsescu a intervenit asupra scandalului geopolitic legat de vizita ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, unde aceasta a avut o întâlnire secretă cu liderii opoziției de la București. Fostul președinte susține că acest eveniment nu a fost o coincidență, ci face parte dintr-o strategie agresivă de lobby economic. Această acțiune ar fi declanșată de decizia companiei naționale Romgaz de a refuza semnarea unui acord pentru importul de gaze lichefiate din SUA.
Conform analizei lui Traian Băsescu, tranzacțiile energetice au fost blocate de specialiștii români din cauza costurilor extrem de mari. Acceptarea contractului privind gazul lichefiat american ar fi generat pierderi financiare masive pentru bugetul de stat. Analizele efectuate de Romgaz în decembrie anul trecut au indicat că, pentru un volum de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz provenit din Statele Unite, pierderile ar fi însemnat între 50 și 300 de milioane de dolari în fiecare lună.
Fostul șef al statului a subliniat că diferența de preț dintre gazul din Europa și cel din Statele Unite este un factor critic. Dacă prețul american este cu doar un dolar mai mare pe metru cub, impactul anual ar putea atinge 1,5 miliarde de dolari. Traian Băsescu a menționat că, în contextul scăderii cererii de gaze în Europa și al programelor de decarbonizare ale Uniunii Europene, decizia Romgaz de a refuza acest contract a fost una corectă din punct de vedere economic.
Traian Băsescu a atras atenția asupra profilului ambasadoarei Kimberly Guilfoyle, menționând că aceasta are o experiență vastă în procuratură și instituții de stat. Din acest motiv, el consideră că aceasta nu este o persoană naivă și că are un obiectiv clar de a promova importul de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze. Fostul președinte a observat că prezența consilierului prezidențial Florin Vlădică la acea întâlnire, alături de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan, indică faptul că aceste contacte de culise sunt cunoscute la Palatul Cotroceni.
În ceea ce privește implicarea politică, Traian Băsescu a comparat situația cu exemple istorice de „cadouri” politice oferite partenerilor externi. El a menționat contractul Bechtel sau predarea Combinatului Siderurgic Galați ca exemple de gesturi diplomatice și comerciale. Totuși, el a refuzat să facă afirmații directe privind o legătură de cauzalitate între aceste presiuni pentru gaze și moțiunea de cenzură, alegând să se limiteze la faptele observate în fotografii și la datele economice.
Contextul politic actual este marcat de procese legislative intense, inclusiv audieri parlamentare pentru Cabinetul Mureșan. În cadrul acestor proceduri, zece miniștri au fost chemați în fața comisiilor de specialitate pentru a primi avize, procesul fiind marcat de rezultate mixte, cu patru avize negative și două avize pozitive primite în prima zi de audieri.
