Președintele Franței, Emmanuel Macron, a convocat liderii partidelor politice și candidații la președinție pentru o reuniune de criză la Palatul Élysée, pe 18 septembrie. Scopul întâlnirii este informarea acestora cu privire la deteriorarea rapidă a situației internaționale, în special în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu și Ucraina. Macron dorește să transmită informații confidențiale despre consecințele acestor crize asupra securității și energiei naționale, pregătind astfel viitorii lideri ai statului pentru eventualele provocări de securitate și prețurile la carburanți.
La această reuniune participă și șefii serviciilor de informații interne și externe, reprezentanți ai serviciilor de informații militare, precum și directorul general pentru energie. Printre invitați se numără lideri precum Lecornu, Attal, Philippe, Retailleau, Glucksmann, Faure, Tondelier și Roussel, alături de Jordan Bardella și Manuel Bompard. Deși formatul este unul de informare și pregătire, surse din cadrul opoziției au declarat că reuniunea ar putea fi doar o demonstrație politică, în timp ce Marine Le Pen a considerat că informarea partidelor este un proces firesc.
În paralel, Lituania își actualizează planurile de evacuare pentru capitala Vilnius, în cazul unei amenințări militare sau al unei crize grave. Planul prevede o rută de evacuare către Polonia prin coridorul Suwalki, o zonă de aproximativ 60 de kilometri care asigură legătura terestră între țările baltice și restul NATO. Autoritățile estimează că aproximativ 75% din populație se poate pune singură la adăpost, restul necesită transport asigurat de autorități, folosind sistemul Cell Broadcast, sirene și aplicația LT72.
Capitala Vilnius dispune în prezent de 672 de adăposturi pentru aproximativ jumătate din populație, însă infrastructura de transport este limitată, existând riscul unor ambuteiaje majore. Decizia de evacuare a orașului poate fi luată de primarul capitalei sau, în cazuri de amenințare majoră, de către guvernul Lituaniei. Acest proces de organizare a evacuării civile se încadrează într-un sistem regional mai larg, care vizează flancul estic al NATO, integrând planurile municipale în structuri de securitate regională.
În martie 2026, zece state din zona nordică și baltică, inclusiv Lituania și Polonia, au semnat un memorandum privind deplasările transfrontaliere ale civililor. Acest document stabilește măsuri specifice pentru transport, controlul frontierelor și gestionarea coridoarelor de evacuare în situații de criză. Această cooperare regională urmărește transformarea planurilor locale într-un sistem de evacuare civilă coordonat, pentru a asigura o reacție structurată în fața unor potențiale amenințări militare pe flancul estic al alianței.
Contextul securității regionale este marcat de o necesitate crescută de coordonare între statele de pe flancul estic al NATO. În acest context, cooperarea transfrontalieră devine un element critic pentru gestionarea riscurilor de transport și a mobilității populației în caz de criză. Aceste măsuri de pregătire, de la planurile de evacuare ale orașelor precum Vilnius până la memorandumele semnate între zece state, reflectă o strategie de consolidare a rezilienței civile în fața instabilității geopolitice actuale.
