Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că își va depune demisia din funcția de șef al statului duminică, 27 septembrie. Anunțul a fost făcut joi seară, în cadrul sesiunii a 81-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York. Aleksandar Vučić a precizat că va oferi explicații oficiale în momentul în care va renunța la mandat, estimând că procesul va avea loc în jurul orei opt seara.
Decizia de a renunța la funcție intervine într-un moment de tranziție politică majoră, după ce Parlamentul de la Belgrad a fost deja dizolvat. Pe 7 septembrie, Guvernul condus de Duro Macut a solicitat președintelui dizolvarea Adunării Naționale pentru a organiza alegeri anticipate. Ulterior, Aleksandar Vučić a semnat decretul de dizolvare, stabilind data scrutinului parlamentar pentru 25 octombrie, într-un efort de a aborda tensiunile sociale și politice din țară.
Conform reglementărilor constituționale din Serbia, mandatul prezidențial încetează imediat ce demisia este depusă. Până când un nou președinte va fi ales, atribuțiile de șef al statului vor fi exercitate temporar de președintele Adunării Naționale, rol ocupat în prezent de Ana Brnabić. Alegerile prezidențiale vor fi organizate ulterior, respectând termenul legal de maximum 60 de zile de la încetarea mandatului actual al lui Aleksandar Vučić.
Înainte de încheierea mandatului, Aleksandar Vučić a menționat intenția de a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Unul dintre subiectele de interes este situația companiei petroliere Naftna industrija Srbije (NIS), despre care președintele speră să obțină clarificări în următoarele zile. Totodată, în cadrul intervenției sale de la New York, Aleksandar Vučić a comentat importanța summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping pentru contextul global.
Scrutinul din 25 octombrie se desfășoară într-un cadru instituțional neobișnuit, cu un Parlament care nu mai funcționează în regim normal și un Guvern care își exercită atribuțiile în regim interimar. Guvernul a prezentat aceste alegeri anticipate ca pe o soluție pentru reluarea procesului politic, invocând și recomandările OSCE/ODIHR privind necesitatea îmbunătățirii condițiilor electorale în Serbia.
Instabilitatea politică din regiunea Balcanilor reflectă o perioadă de confruntări constante între forțele guvernamentale și opoziție. În Serbia, procesul de organizare a alegerilor anticipate a fost precedat de proteste și solicitări pentru un nou mandat electoral, măsură care vizează reducerea tensiunilor sociale și stabilizarea structurilor de guvernare în fața cerințelor de reformă electorală.
