Albania se confruntă cu o escaladare severă a violenței în urma protestelor masive care au început marțea trecută în capitală. Mii de persoane, în principal tineri, manifestează împotriva corupției și a condițiilor precare de studiu din universități, solicitând demisia premierului Edi Rama, aflat la conducerea guvernului din 2013. Situația a degenerat în acte de sabotaj, afectând instituții statale și infrastructura urbană.
Manifestanții au atacat clădiri ale ministerelor, instanțe, bănci și magazine, provocând avarii grave sau incendii. Duminică, o secție de poliție și intrarea în Ministerul de Interne au fost incendiate, iar luni, sute de persoane s-au adunat în fața Ministerului Educației. Confruntările au produs aproximativ 300 de răniți, dintre care aproape două treimi sunt polițiști, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne.
Forțele de ordine au fost atacate cu pietre, cocktailuri Molotov și artificii, fiind nevoite să utilizeze tunuri cu apă, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru dispersarea mulțimilor. În acest context, Edi Rama a declarat că manifestațiile reprezintă un drept, însă violența este o infracțiune care a depășit o „linie roșie”. Premierul a anunțat o primă de 2.500 de euro pentru polițiștii din prima linie și majorări salariale începând din ianuarie.
Guvernul albanez susține că în spatele tulburărilor se află forțe străine care exploatează protestatarii. Edi Rama a menționat că mișcarea Antifa și servicii de informații din Rusia și Iran sunt implicate în activități online menite să destabilizeze țara. Premierul a avertizat că acești actori externi urmăresc să împiedice procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană, utilizând violența pentru a submina stabilitatea politică.
Edi Rama a subliniat că rămâne deschis dialogului cu manifestanții pașnici, dar refuză orice discuție cu cei care recurge la violență sau cu partidele politice care nu se delimitează de aceste acțiuni. Mesajul său public a vizat necesitatea de a trasa o linie clară între dreptul la protest și acțiunile infracționale într-un moment critic pentru dezvoltarea democratică a țării. Guvernul încearcă să mențină ordinea în fața unui val de nemulțumiri sociale.
Tensiunile actuale din Albania au fost alimentate de mai multe luni de proteste antiguvernamentale, care au început inițial ca reacție la un proiect controversat de complex turistic asociat cu familia președintelui american Donald Trump. Această evoluție reflectă o perioadă de instabilitate socială profundă, în care revendicații educaționale și acuzații de corupție s-au împletit cu temeri privind securitatea națională și influențele geopolitice externe.
