Parlamentul Albaniei a dat joi aprobarea necesară pentru desfășurarea unui contingent militar de maximum 40 de soldați în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) pentru Fâșia Gaza. Această mișcare strategică face parte dintr-o inițiativă mai largă asociată cu „Consiliul pentru Pace”, un proiect susținut de președintele american Donald Trump. Decizia a fost luată în urma unei moțiuni propuse de guvernul socialist de la Tirana, care a beneficiat de un sprijin parlamentar unanim.
Procesul de vot a evidențiat o coeziune politică majoră în interiorul Camerei, deoarece toți cei 106 parlamentari prezenți au votat în favoarea propunerii. Din totalul de 140 de reprezentanți, nu s-au înregistrat voturi împotrivă sau abțineri în cadrul sesiunii parlamentare. Această implicare reflectă poziția statului albanez în cadrul noilor structuri de securitate internațională care vizează gestionarea perioadei postbelice din regiunea Fâșiei Gaza, incluzând supravegherea procesului de pace.
Misiunea Forței Internaționale de Stabilizare are obiective clare, printre care asigurarea securității în enclavă și monitorizarea procesului de dezarmare a grupării Hamas. În acest context, primele trupe străine au fost deja implicate în operațiuni în luna iunie, odată cu sosirea unui contingent marocan. Totuși, acești militari nu au fost desfășurați direct în interiorul Fâșiei Gaza, ci au fost poziționați la un cartier general al forțelor israeliene situat în sudul Israelului.
Contextul geopolitic actual arată o tendință de implicare a mai multor state în acest mecanism de stabilizare. În luna august, parlamentul Ugandei a autorizat trimiterea unui contingent militar în Fâșia Gaza, în timp ce Indonezia, Kazahstan și Kosovo au anunțat, la rândul lor, intenția de a contribui cu trupe. Această mobilizare internațională are loc în ciuda tensiunilor politice dintre actorii regionali, în special în ceea ce privește condițiile de retragere a trupelor israeliene.
Planul propus de „Consiliul pentru Pace” include o foaie de parcurs în 15 puncte, pe care Donald Trump a menționat că Hamas a acceptat-o în principiu pentru depunerea armelor în etape. Totuși, Hamas a condiționat aplicarea acestui plan de respectarea angajamentelor din partea Israelului, precum oprirea atacurilor și retragerea trupelor. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins însă această foaie de parcurs, insistând că Israelul nu va părăsi Fâșia Gaza până când Hamas nu este complet dezarmată.
Conflictul actual a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, eveniment care a dus la pierderea a aproximativ 1.200 de vieți și la luarea a circa 250 de oameni ca ostaży. Ulterior, Israelul a lansat operațiuni militare masive în Fâșia Gaza. Conform datelor Ministerului Sănătății din Gaza, peste 73.000 de palestinieni au fost uciși de la începutul conflictului, majoritatea acestora fiind femei și copii.
