Avi Gil, care ocupa funcția de secretar militar al lui Benjamin Netanyahu la data de 7 octombrie 2023, a lansat acuzații grave împotriva premierului israelian. Într-un interviu acordat postului Channel 12 News, fostul oficial a susținut că decizia de a nu încheia mai devreme un acord pentru eliberarea ostaticilor a fost o greșeală tactică. Această acțiune a contribuit direct la prelungirea suferinței celor capturați, unii dintre aceștia fiind uciși în captivitate, conform declarațiilor sale.
Fostul secretar militar a afirmat că serviciul de securitate internă al Israelului, Shin Bet, a recomandat în repetate rânduri efectuarea de operațiuni țintite împotriva liderilor Hamas din Fâșia Gaza. Aceste propuneri au fost prezentate în cadrul întâlnirilor dintre Netanyahu și șefii serviciilor de securitate, însă premierul nu le-ar fi aprobat. Gil susține că aceste recomandări au fost ignorate înainte de atacurile din 7 octombrie 2023, moment în care numeroși israelieni au fost uciși sau luați drept ostatici.
Biroul premierului israelian a respins categoric aceste afirmații, susținând că Avi Gil era la curent cu iminența atacului Hamas și a ales să nu îl avertizeze la timp pe Netanyahu. Reprezentanții premierului au descris declarațiile fostului secretar militar ca fiind încercări de a ascunde responsabilitățile proprii pentru eșecurile de securitate dinaintea atacului. Această dispută pune sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate deciziile politice și de securitate în perioada care a precedat dezastrul din 7 octombrie.
Avi Gil a contestat, de asemenea, un raport de 55 de pagini prezentat de Netanyahu privind eșecurile de dinaintea atacurilor Hamas, susținând că documentul nu reflectă realitatea. Fostul oficial a avertizat că unele transcrieri oficiale ar fi putui fi modificate, după ce a observat că persoane din cercul apropiat al premierului colectau materiale într-un mod disproporționat. Această sesizare a dus la o investigație a Poliției Israelului privind posibila modificare a proceselor-verbale ale ședințelor de cabinet și a transcrierilor convorbirilor telefonice.
În cadrul acestor investigații, s-a numărat și Tzachi Braverman, șeful de cabinet al lui Netanyahu. Acuzațiile au generat reacții dure din partea rudelor victimelor, precum Sheli Mishal-Yogev sau Shir Mathias, care au criticat autoritățile pentru lipsa de măsuri și au acuzat echipa premierului că încearcă să rescrie istoria evenimentelor. Noam Peri, al cărui tată a fost ucis în captivitate, a susținut că atacurile ar fi putut fi prevenite dacă recomandările militare ar fi fost urmate.
Conflictul privind responsabilitatea politică și gestionarea documentelor oficiale rămâne un punct de tensiune major în Israel. Disputa vizează nu doar deciziile luate înainte de izbuclirea războiului, ci și integritatea proceselor de documentare a deciziilor autorităților israeliene. Această criză de încredere afectează modul în care publicul și familiile victimelor percep gestionarea securității naționale și a proceselor de investigație în urma atacurilor Hamas.
