Ungaria a anunțat o reformă energetică amplă, menită să reducă vulnerabilitatea economică cauzată de importurile de energie și să scadă prețurile electricității. Această mișcare strategică vine într-un moment în care Bulgaria, un furnizor cheie pentru regiune, își reduce capacitatea de producție prin închiderea unuia dintre cele două reactoare operaționale de la Kozlodui pentru reparații planificate. Producția de la centrala bulgară ar urma să revină la normal abia în decembrie, în timp ce celălalt reactor funcționează la o capacitate redusă.
Centrul noii strategii ungarze este reprezentat de dezvoltarea surselor regenerabile, cu un accent deosebit pe energia eoliană. Cabinetul condus de Peter Magyar a lansat deja o licitație pentru instalarea de turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW, având ca obiectiv creșterea capacității eoliene la 4 GW până în anul 2030. Această direcție reprezintă o schimbare majoră față de politicile fostului lider politic Viktor Orbán, vizând o capacitate eoliană de peste 6 GW până în anul 2040 pentru a limita necesarul de importuri.
Pe lângă eolian, reforma vizează și consolidarea sectorului nuclear prin prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente. Guvernul urmărește o perioadă de operare mai lungă pentru centrala de la Paks, care are o capacitate de 2.000 de megawați. În paralel, sectorul energiei solare, care dispune deja de aproape 9 GW, va beneficia de un impuls în domeniul stocării. Obiectivul este atingerea unei capacități de stocare, inclusiv prin utilizarea bateriilor, de cel puțin 3 GW până în anul 2028.
Andras Totth, secretar de stat pentru energie, a subliniat că reducerea costurilor de aprovizionare pentru companii este un obiectiv principal, deși rezultatele nu vor fi vizibile imediat. Acesta a declarat că sistemul energetic actual reprezintă un dezavantaj competitiv pentru economia Ungariei, deoarece țara este complet expusă la șocurile geopolitice. În prezent, Ungaria își importă peste 80% din necesarul de combustibil, inclusiv pentru sectorul nuclear, petrol și gaze naturale, o situație descrisă de S&P Global ca o vulnerabilitate majoră.
Eforturile de gestionare a resurselor de apă au fost esențiale pentru stabilitatea energetică a Ungariei. În timp ce reactoarele de la Paks au reușit să mențină producția de electricitate prin lucrări hidrotehnice de urgență pentru majorarea nivelului Dunării, în România reactoarele de la Cernavodă au fost afectate de scăderea nivelului apei. Această diferență de abordare a generat discuții în presa maghiară privind eficiența lucrărilor de întreținere a infrastructurii hidrotehnice pe Dunăre.
Contextul energetic regional este marcat de volatilitate, prețurile electricității fiind cu aproape 80% mai mari față de anul trecut pe piețele europene. În Europa de Est, prețurile carburanților au atins cote record, iar stocurile de gaze naturale pentru sezonul de încălzire rămân insuficiente. Această presiune asupra costurilor de producție și transport afectează direct competitivitatea industrială a întregii regiuni, obligând statele să își revizuiască modelele de aprovizionare.
