În Parlament se află un proiect de lege pentru valorificarea resurselor minerale critice din România, menit să instituie un cadru pentru dezvoltarea proiectelor miniere. Printre inițiatorii actului normativ se numără Natalia Intotero, deputat PSD, propusă ministru la Mediu. Propunerea vizează clarificarea procedurilor privind dreptul de proprietate și exproprierea în interes public, având scopul de a încuraja investițiile necesare relansării industriei naționale.
Inițiativa legislativă urmărește să reducă blocajele administrative și juridice care afectează proiectele miniere strategice, facilitând totodată accesul la terenuri. Obiectivul este crearea unui cadru predictibil pentru investitori, într-un context în care accesul la metale rare, litiu, cobalt, nichel, grafit natural sau cupru este esențial pentru producția de baterii și tehnologii de apărare. Proiectul subliniază că aceste resurse sunt vitale pentru vehiculele electrice și echipamentele de energie regenerabilă.
Proiectul de lege este în concordanță cu obiectivele europene și cu raportul Draghi privind competitivitatea europeană, care avertizează asupra presiunilor asupra industriei. Măsurile propuse ar putea transforma România într-un pol de interes în sistemul industrial european prin dezvoltarea lanțurilor valorice integrate. Pe lângă impactul economic, actul urmărește un impact social prin crearea de locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin, incluzând sectoare precum transportul, construcțiile sau energia.
În lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru octombrie 2026 sunt incluse cinci proiecte din România, care vizează extracția și procesarea magneziului, cuprului și grafitului, precum și reciclarea bateriilor. Printre acestea se numără proiectul de cupru de la Rovina, cel de grafit de la Baia de Fier și o investiție în reciclarea bateriilor la Răcari, județul Dâmbovița. Aceste exploatări sunt văzute ca o oportunitate de revitalizare pentru comunitățile depopulate.
Dependența Uniunii Europene de furnizori externi reprezintă un risc geopolitic major, având în vedere că 77% din galiul utilizat în UE provine din China. De asemenea, 97% din magneziul consumat de Uniune provine tot din China, iar 98% din borate provine din Turcia. Aceste cifre explică necesitatea de a consolida capacitățile de extracție și procesare în interiorul Europei pentru a asigura reziliența economiei și a pieței interne.
Regulamentul european privind materiile prime critice, adoptat în 2024, stabilește repere de capacitate pentru anul 2030. Uniunea urmărește ca cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice să provină din extracție în UE, 40% să fie acoperit prin procesare internă și 25% prin reciclare. De asemenea, se impune ca nicio materie primă strategică să nu depindă în proporție de peste 65% de o singură țară din afara Uniunii Europene.
