Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui a intrat în procesul de revizie anuală și reîncărcare cu combustibil, începând cu data de 8 octombrie 2026. Această operațiune tehnică, care urmează să dureze până la sfârșitul lunii noiembrie, implică retragerea temporară a unei capacități de aproximativ 1.000 MW din sistemul energetic. Deși unitatea 5 rămâne în funcțiune, performanța acesteia depinde direct de nivelul apei din Dunăre, ceea ce complică bilanțul energetic regional.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, avertizează că reducerea producției coincide cu o perioadă în care zilele sunt mai scurte și temperaturile pot scădea, determinând un consum ridicat în serile de toamnă. În acest context, România se confruntă cu o dependență crescută de importuri în momentele în care producția internă nu poate acoperi cererea. Scenariul de lucru analizat de acesta indică un necesar de 2.700 MW din import pentru a acoperi un consum de seară de 7.600 MW, având o producție internă de 4.900 MW.
Presiunea asupra rețelelor este accentuată de faptul că vecinii pot avea nevoi similare de energie în aceleași intervale orare. Dacă temperaturile scad simultan în România, Ungaria și Balcani, cererea regională va crește masiv, iar surplusurile disponibile pentru export vor scădea. În astfel de condiții, importul de electricitate devine mai scump și mai dificil de asigurat, deoarece Bulgaria, deși poate exporta, va depinde de producția celorlalte centrale și de consumul propriu.
Un alt factor de risc este reprezentat de condițiile meteorologice, precum vântul slab sau prezența norilor care reduc producția fotovoltaică. Nebulozitatea reduce energia disponibilă pentru încărcarea bateriilor și capacitatea de a păstra apa în acumulări pentru vârful de consum. Dumitru Chisăliță subliniază că un sistem care funcționează la limită devine vulnerabil la orice avarie neașteptată a unei centrale sau a unei legături de transport, reducând marja de siguranță a întregii regiuni.
Din punct de vedere economic, scăderea producției disponibile ar putea duce la creșterea prețurilor energiei electrice în orele de vârf. Furnizorii vor trebui să apeleze la surse mai costisitoare pentru a acoperi cererea, ceea ce crește riscul și cheltuielile de achiziție. Deși facturile consumatorilor nu vor crește imediat, costul acestei vulnerabilități ar putea fi reflectat în contractele viitoare, pe măsură ce piața se adaptează la noile realități de producție.
Analiza regională indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și Sud-Est, luând în calcul oprirea unității de la Kozlodui. Securitatea energetică depinde nu doar de echilibrarea cererii, ci și de menținerea rezervelor necesare pentru a gestiona eventualele avarii tehnice care pot apărea în perioadele de consum ridicat.
