România se confruntă cu riscul de a rata o oportunitate strategică majoră legată de producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și de eliminarea importurilor de gaze rusești în Uniunea Europeană. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că țara ar putea ajunge să exporte resurse ieftine din Marea Neagră și să importe gaze scumpe, lăsând costurile finale în sarcina cetățenilor. Această situație ar putea transforma un avantaj energetic într-o povară economică pentru populație.
Analiza specialistului indică faptul că debutul producției din Neptun Deep coincide cu eliminarea treptată a gazelor rusești din Europa. Prima producție de gaze din acest perimetru este estimată pentru prima jumătate a anului 2027. În același interval, Uniunea Europeană va elimina accesul la gazele naturale lichefiate (GNL) din Rusia de la 1 ianuarie și la gazele transportate prin conducte de la 30 septembrie, cu posibilitatea unei amânări până la 1 noiembrie.
Dumitru Chisăliță susține că autoritățile ar fi trebuit să pregătească o strategie care să transforme România într-un actor regional prin dezvoltarea producției interne și extinderea infrastructurii. Specialistul menționează că România avea posibilitatea de a construi un portofoliu competitiv de gaze americane și de a obține acces la terminale de GNL. Aceste investiții ar fi trebuit să fie susținute de o strategie comercială viabilă și de contracte cu beneficiari din regiune.
Președintele AEI critică mecanismul de preempțiune a statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobat prin Legea nr. 171/2026, considerând că lipsa de transparență generează incertitudine. Dumitru Chisăliță afirmă că o astfel de lege a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România. El subliniază că securitatea energetică trebuie demonstrată prin infrastructură și costuri clare, nu doar prin utilizarea unor formule care pot servi drept paravan pentru decizii slabe.
În opinia sa, România ar fi putut folosi rolul său în aprovizionarea Europei de Sud-Est pentru a negocia sprijin financiar european destinat infrastructurii și interconectărilor. Dumitru Chisăliță consideră că veniturile din resursele naturale ar trebui să contribuie la dezvoltarea capacităților economice și a industriei, nu doar la alimentarea bugetului. Un guvern competent ar trebui să urmărească câștigurile comerciale și avantajele economice pe termen lung, precum crearea de locuri de muncă.
Contextul energetic european este marcat de o restructurare profundă a fluxurilor de aprovizionare, pe măsură ce statele membre caută alternative la resursele rusești. Această schimbare de paradigmă pune presiune pe infrastructura de transport și pe capacitățile de stocare ale fiecărei țări. România se află într-un moment critic în care deciziile privind infrastructura și diplomația energetică vor determina dacă țara devine un hub regional sau un simplu consumator de energie importată.
