Slovacia și Ungaria au solicitat Comisiei Europene o flexibilitate sporită în procesul de eliminare treptată a importurilor de gaze din Rusia. Cele două state membre subliniază necesitatea unor fonduri suplimentare destinate dezvoltării infrastructurii energetice regionale. Această poziție este argumentată prin dificultățile logistice și costurile ridicate pe care le impune tranziția, având în vedere poziția geografică a acestor țări și rutele de aprovizionare actuale.
Slovacia a evidențiat faptul că, în trecut, țara a funcționat ca un punct strategic de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa. În contextul planului Uniunii Europene, Slovacia riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, deoarece livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în anul 2027. Viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, a cerut discuții despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE poate răspunde nevoilor de extindere a infrastructurii de petrol și gaze.
Demersul este susținut de Grupul de la Vișegrad, care include Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia. În cadrul summitului din 15-16 octombrie, liderii acestor patru țări au cerut o reanalizare a măsurilor menite să reducă facturile la electricitate în regiune. Miniștrii din Europa Centrală solicită ca Bruxelles-ul să ia în calcul specificul local atunci când alocă fonduri europene pentru noile infrastructuri, propunând integrarea acestor necesități în pregătirea următorului buget multianual al Uniunii Europene.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut natura gravă a situației populației din Europa Centrală. Acesta a menționat necesitatea unor măsuri punctuale și temporare pentru cetățeni, fără a compromite obiectivul de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați. Jorgensen a subliniat că, deși îndepărtarea de Rusia este un pas pozitiv, regiunea a devenit acum dependentă de piața globală, unde evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta direct stabilitatea energetică din Bratislava.
Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orbán, a contestat planul de eliminare a importurilor rusești și a sesizat o instanță a UE, demers la care Slovacia s-a alăturat ulterior. Guvernele susțin că prețurile ridicate afectează capacitatea de investiție a industriilor în electrificare, în timp ce prețurile la electricitate pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei, conform datelor organizației Ember. Slovacia avertizează că tranziția ar putea pune industria într-un dezavantaj competitiv semnificativ.
Această tensiune politică apare într-un cadru în care Uniunea Europeană gestionează fonduri masive pentru tranziție, investind peste 390 de milioane de euro în 135 de proiecte dedicate protejării mediului și combaterii schimbărilor climatice. Disputa privind alocarea acestor resurse și viteza de abandonare a combustibililor fosili rămâne un punct de conflict între statele membre care doresc securitate energetică imediată și obiectivele de mediu ale Comisiei Europene.
