Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei Dumitru Chisăliță au vizitat sâmbătă Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, într-un moment în care Unitatea 1 a fost deja resincronizată la Sistemul Energetic Național. Oficialii au anunțat că perspectivele pentru reluarea funcționării Unității 2 sunt pozitive, urmând ca o decizie oficială în acest sens să fie luată în cursul zilei de luni. Această vizită a avut loc la o zi după ce primul reactor a fost repornit, după o perioadă de oprire de peste trei luni.
În ceea ce privește stadiul actual al producției, Luca Niculescu a precizat că Unitatea 1 va atinge capacitatea de 100% în următoarele 24 de ore. Această unitate asigură aproximativ 8% din producția energetică a țării, fapt ce reduce presiunea pe sistemul energetic național și necesită un număr mai mic de importuri, în special în orele de vârf. Premierul a subliniat importanța acestui proces pentru securitatea energetică a României, menționând că analiza privind stadiul Unității 2 va fi discutată luni.
Ministrul Energiei Dumitru Chisăliță a descris premisele repornirii Reactorului 2 drept „bucurătoare”, menționând că energia nucleară contribuie la un mix energetic echilibrat și curat. Totuși, decizia depinde de evoluția debitului Dunării, un factor critic pentru funcționare. Directorul centralei, Romeo Urjan, a adoptat o poziție mai prudentă, explicând că nivelul măsurat la CNE Cernavodă este de 2,08 metri, ceea ce este suficient pentru Unitatea 1, dar pentru Unitatea 2 este necesară o creștere a nivelului Dunării cu cel puțin 10-15 cm.
Complexitatea repornirii Unității 2 este accentuată de faptul că funcționarea Unității 1, prin cele trei pompe mari de răcire, poate influența nivelul apei la reactorul numărul doi. Din acest motiv, luni va fi efectuată o analiză detaliată asupra prognozei și a impactului pompelor de răcire asupra nivelului local. Luca Niculescu a declarat că proiectul Bala 2, destinat aducerii unei cantități mai mari de apă către centrală, devine o prioritate pentru Guvern, fiind vital și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Situația de la Cernavodă a generat presiuni majore asupra sistemului energetic național în perioada în care reactoarele au fost oprite. Joi, România a realizat importuri masive de energie electrică, depășind pragul de 3.400 MW, în condițiile în care producția eoliană a scăzut drastic la doar 273 MW. În acele momente, producția nucleară a fost zero, iar sistemul a fost vulnerabil la avarii tehnice și la variațiile consumului, care a atins valori de aproape 8.000 MW.
În perioada în care reactoarele de la Cernavodă au rămas indisponibile, impactul economic asupra sistemului a fost semnificativ. Datele indică faptul că pierderile financiare cauzate de această criză energetică s-au ridicat la un miliard de lei. Această perioadă de indisponibilitate a forțat sistemul național să se bazeze pe importuri masive și pe producția de tip eolian și hidro pentru a menține echilibrul și pentru a evita un black-out generalizat.
