Consiliul UE a aprobat, la data de 9 octombrie 2026, extinderea flexibilității bugetare pentru Grecia în scopul implementării măsurilor de securitate energetică. Această decizie urmează recomandării făcute de Comisia Europeană la 8 octombrie, când a fost propusă activarea unei clauze similare și pentru Italia. Mecanismul vizează în principal investiții strategice care pot reduce dependența de combustibili fosili, oferind un cadru pentru proiecte de modernizare energetică.
Flexibilitatea acordată nu reprezintă un grant european și nu conferă dreptul automat la ajutor pentru cetățeni sau companii. Aceasta este o derogare de la regulile de creștere a cheltuielilor, permițând statelor să depășească traiectoria recomandată a cheltuielilor nete. Măsurile eligibile includ subvenții pentru pompe de căldură, baterii rezidențiale sau renovări energetice aprofundate. Totuși, orice astfel de sprijiu trebuie finanțat din resurse naționale și să aibă un impact bugetar direct.
Regulile impun limite stricte pentru utilizarea acestui mecanism de derogare. Limitele pentru măsurile energetice sunt fixate la 0,3% din PIB anual și la un plafon de 0,6% cumulat pentru perioada 2026–2028. Aceste sume intră într-un plafon comun de 1,5% din PIB dedicat apărarea și energiei. Statele care planifică utilizarea a cel puțin 1,2% din PIB pentru apărare pot solicita o excepție temporară pentru a acoperi și măsurile energetice.
Compensarea facturilor de energie și ajutoarele de venit rămân complet în afara acestui mecanism de flexibilitate. Chiar dacă sunt destinate grupurilor vulnerabile, plătile pentru facturile de gaz sau reducerile de taxe pe combustibili fosili nu sunt considerate investiții eligibile. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, a avertizat că introducerea repetată a unor noi flexibilități poate afecta credibilitatea regulilor fiscale comune ale Uniunii Europene.
Procedura de activare a flexibilității implică o evaluare riguroasă a Comisiei Europene. Statele membre trebuie să demonstreze că proiectele propuse sunt eficiente în raport cu costurile și că au fost decise după data de 28 februarie 2026. Pentru Grecia, Consiliul a extins la securitatea energetică o clauză care acoperea deja domeniul apărării. În cazul Italiei, cererea a fost depusă la 11 septembrie și vizează atât apărarea, cât și securitatea energetică.
Deciziile privind gestionarea cheltuielilor publice și a securității energetice în cadrul Uniunii Europene sunt influențate de volatilitatea prețurilor la energie. În contextul actual, statele membre caută echilibrul între protecția economiei și respectarea normelor de stabilitate fiscală. Această flexibilitate bugetară este un instrument de gestionare a riscurilor, nu o sursă de finanțare externă pentru acoperirea costurilor imediate de consum ale populației sau ale companiilor.
