Comisia Europeană a lansat în consultare publică un proiect de modificare a Directivei privind nitrații, vizând oferirea unei flexibilități sporite statelor membre. Noua propunere ar permite fermierilor să utilizeze anumite tipuri de digestat lichid, un reziduu fertilizant obținut prin digestie anaerobă a materiei organice în stațiile de biogaz sau biomasă. Această schimbare ar putea facilita trecerea la utilizarea unor resurse naturale în locul produselor sintetice.
Inițiativa vizează în mod specific fracțiunile lichide care prezintă un conținut ridicat de azot mineral și o prezență redusă de materie organică. Prin separarea în fracțiuni lichide și solide, acest digestat poate fi prelucrat ulterior pentru a servi drept îngrășământ organic sau ameliorator de sol. Această abordare ar putea reduce dependența de îngrășămintele sintetice cu azot, care sunt adesea importate și consumatoare de energie, oferind astfel costuri de producție mai mici.
Propunerea vine într-un context marcat de tensiuni geopolitice și perturbări ale piețelor globale de îngrășăminte, afectând accesibilitatea acestora pentru sectorul agricol. Utilizarea nutrienților existenți în gunoiul de grajd ar putea sprijini tranziția către îngrășăminte circulare, cu o amprentă de carbon redusă. Această mișcare ar crea sinergii cu rolul biocombustibililor și al biometanului în cadrul securității energetice a UE, fiind utilă în special în regiunile zootehnice.
În prezent, Directiva privind nitrații limitează aplicarea gunoiului de grajd, inclusiv a celui prelucrat, la 170 kg de azot pe hectar pe an. Totuși, conform normelor RENURE, introduse în martie 2026, statele membre ar putea fi scutite de această limită pentru anumite materiale cu conținut de azot recuperate din gunoiul de grajd. Acest lucru este posibil datorită faptului că aceste materiale au o similaritate pronunțată cu îngrășămintele chimice utilizate convențional.
Totuși, studiul serviciului științific al Comisiei Europene, JRC, avertizează că beneficiile agronomice depind de calitatea produsului și de tehnologia de post-digestie. Cercetătorii au semnalat riscuri legate de prezența reziduurilor de medicamente veterinare, a metalelor grele precum cuprul și zincul, precum și a patogenilor precum Cryptosporidium parvum sau Giardia duodenalis. Monitorizarea pe termen lung este considerată esențială pentru a gestiona impactul asupra solului și riscurile microbiologice.
Proiectul de act va trece printr-o perioadă de consultare publică de o lună, fiind urmat de aprobarea din partea statelor membre în Comitetul pentru nitrați. Dacă va fi susținut, amendamentul va intra într-o etapă de examinare de trei luni de către Parlamentul European și Consiliu. Ulterior, Comisia Europeană va putea adopta oficial modificarea, marcând un pas spre integrarea economiei circulare în agricultura europeană.
