O ședință comună a comisiilor de apărare din Parlament a fost marcată de o atmosferă tensionată, marți, în urma unor dezbateri privind participarea României la un comandament multinațional. Disputa a vizat o cerere transmisă de președintele Nicușor Dan, prin care se propune trimiterea a maximum 20 de militari în cadrul unui structură dedicată Ucrainei. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au încercat să clarifice natura misiunii, în contextul acuzațiilor de implicare într-un conflict direct.
Oficialii de la MApN au subliniat că misiunea vizează exclusiv personal de stat major, nu trupe de luptă, iar numărul de maximum 20 de militari ar urma să lucreze într-un comandament aflat pe teritoriul statelor membre NATO. Această structură este descrisă ca fiind un instrument pentru realizarea păcii în Ucraina, nu un mecanism de intrare într-un conflict armat. Oficialii au precizat că comandamentele subordonate nu sunt dislocate pe teritoriul Ucrainei, ci rămân în cadrul NATO.
Tensiunile au crescut semnificativ atunci când senatorul AUR Dan Tănasă a susținut că prin acest vot România este trasă într-un conflict cu Rusia. Acesta a declarat că România trebuie să fie informată despre procesele interne și a repetat afirmația că țara urmează să fie băgată în război. Această poziție a generat o confruntare directă cu deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, în urma unei dispute privind procedurile de adresare a întrebărilor în cadrul ședinței.
În timpul dezbaterii, Dan Tănasă a contestat decizia de a limita numărul de întrebări, solicitând ca dezbaterea să dureze între două și șase ore. Momentul de maximă tensiune a survenit când senatorul i s-a adresat lui Bogdan-Ionel Rodea cu afirmația: „Nu fi dobitoc, domnu’ Rodeanu”. În ciuda protestelor privind procedura și a limitărilor de timp impuse de programul plenului comun, proiectul a fost votat de cele două comisii reunite.
Ministerul Apărării Naționale a respins categoric scenariul de trimitere a trupelor în Ucraina, explicând că militarii nu sunt deja dislocați deoarece cererea nu a fost încă aprobată politic. România nu are în acest moment personal în cadrul acestui comandament, deoarece decizia finală privind participarea aparține Parlamentului. Proiectul a fost înaintat de președinte încă din primul trimestru, însă procesul de aprobare politică este necesar pentru implementare.
Decizia finală privind participarea militarilor români la acest comandament multinațional va fi supusă votului în plenul comun al celor două camere parlamentare. Această procedură este necesară pentru validarea oficială a solicitării președintelui și pentru stabilirea poziției de stat a României în cadrul structurilor de apărare multinaționale dedicate securității Ucrainei.
