Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a detaliat strategia de gestionare a bugetului istoric de 10 miliarde de euro alocat sectorului militar. Din această sumă masivă, aproximativ 40% este direcționată către procesul de înzestrare a forțelor de apărare. Într-un interviu recent, oficialul a subliniat că prioritatea actuală este transformarea acestor fonduri într-o capacitate de producție reală, evitând erorile de gestionare din trecut care au afectat eficiența armatei române.
O componentă centrală a noii strategii de la MApN constă în impunerea unor reguli stricte pentru contractele majore de achiziție. Radu Miruță a explicat faptul că aceste contracte sunt acum condiționate de producția industrială pe teritoriul României, cu scopul de a revitaliza capacitățile locale de armament. Această abordare vizează eliminarea vechiului mecanism de offset, pe care ministrul l-a criticat pentru ineficiență, și combaterea incapacității companiilor de stat, precum Romarm, de a onora la timp comenzile primite.
Printre proiectele de armament de importanță strategică se numără producția de muniție NATO de 155 mm la UM Sadu și asamblarea de drone militare în colaborare cu Ucraina. De asemenea, oficialul a menționat obligarea grupului Rheinmetall de a construi patru nave la Șantierul Naval Mangalia. În ceea ce privește transparența, Radu Miruță a respins acuzațiile privind lipsa de claritate în programul SAFE, precizând că fiecare achiziție trece prin procedurile de control ale CSAT și prin Parlament.
Securitatea frontierelor și tensiunile din zona platformei Neptun Deep au impus măsuri de alertă, inclusiv mobilizarea avioanelor F-16 înarmate. Din cauza incidentelor repetate cu drone rusești la graniță, România a solicitat sprijin tranzitoriu din partea NATO până la momentul recepționării noilor echipamente comandate. Ministerul monitorizează totodată calendarul de livrare a sistemului Patriot de compensare și gestionează întârzierile apărute în cadrul programului IAR-99 SM de la Craiova.
Pe lângă achizițiile de tehnologie, se desfășoară o campanie amplă de recrutare pentru refacerea resursei umane din armată. Obiectivul stabilit este recrutarea a peste 10.000 de noi soldați pentru a compensa deficitul de personal. Această mișcare de consolidare a forței de muncie este considerată esențială pentru susținerea noilor capacități de producție și pentru menținerea unui nivel de pregătire adecvat în contextul instabilității regionale actuale.
Eforturile de modernizare a armatei române se încadrează într-un context de creștere continuă a cheltuielilor militare în cadrul NATO. România a accelerat investițiile în apărare pentru a respecta standardele de securitate regională, concentrându-se pe dezvoltarea industriei de apărare autohtone și pe integrarea sistemelor de armament de ultimă generație, precum cele de tip Patriot sau avioanele F-16, pentru a asigura o capacitate de descurajare eficientă.
