Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și a aprobat, în ședința din 7 septembrie 2026, noul Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR). Acest document strategic stabilește cadrul de achiziții pentru perioada 2027-2036, definind prioritățile în domeniul apărării naționale. Decizia intervine într-un context de securitate regională instabile, marcat de conflictul armat de la granița de est a României, ceea ce impune o reevaluare a capacităților de reacție ale forțelor militare.
Planul de înzestrare este un instrument programatic bazat pe legislația actuală, vizând asigurarea capabilităților necesare misiilor de apărare. Actualizarea anuală a documentului este esențială pentru a integra lecțiile învățate din conflictele recente și pentru a răspunde noilor tipuri de amenințări. MApN ia în calcul atât evoluția mediului de securitate, cât și necesitatea de a consolida Țintele de Capabilități asumate în cadrul NATO, adaptând în același timp resursele financiare alocate.
Un factor determinant pentru amploarea acestor programe este angajamentul financiar asumat de statele membre NATO. La Summitul de la Haga din iunie 2025, s-a stabilit ca până în 2035 România să aloce anual 5% din PIB pentru apărare. Această sumă este împărțită între cheltuielile de apărare propriu-zise, reprezentând 3,5% din PIB, și cheltuielile conexe, precum cibersecuritatea sau infrastructura cu dublă utilizare, care reprezintă 1,5% din PIB.
Prioritățile de achiziții sunt organizate în șase categorii de capabilități, conform standardelor NATO, pentru a asigura o dotare modernă. Acestea includ capabilități de angajare, precum sistemele de tip HIMARS, avioanele F-16 și F-35 sau transportorul blindat TBT Piranha 5. De asemenea, sunt vizate capabilitățile de protecție prin sisteme de apărare antiaeriană precum PATRIOT, dar și capabilități de informații prin senzori ISR și sisteme de monitorizare a spațiului aerian.
Finanțarea acestor programe va beneficia și de instrumentul european SAFE, prin care România are planificate 22 de proiecte. Din suma totală de 16,68 miliarde de euro alocată prin SAFE, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale. Dintre proiectele planificate, 14 au fost deja semnate, celelalte opt urmând să fie finalizate în cursul acestui an, acoperind domenii precum sistemele de rachete antinavă sau dronele tactice.
Modernizarea structurii de forțe este un proces complex care necesită o sincronizare strictă între programele de înzestrare și resursele bugetare. În contextul actual, dezvoltarea capabilităților militare este strâns legată de obligațiile asumate prin Tratatul Nord-Atlantic, care impune statelor membre să își dezvolte capacitatea de a răspunde la un atac armat. Această strategie de lungoând de un deceniu urmărește să asigure reziliența atât a forțelor armate, cât și a industriei de apărare naționale.
