O schimbare de tactică a unei forțe rusești este observată în spațiul aerian al României, prin incursuni în zone care nu dispun de un aerodrom militar sau de o acoperire radar suficientă. În mod tradițional, majoritatea pătrunderilor au avut loc în zona Deltei și a litoralului, însă ultimele incidente au vizat zona Moldovei. În 2026, numărul de atacuri monitorizate a crescut semnificativ, ajungând la o medie de două incursiuni pe săptămână, de la o singură intrare la două săptămâni în 2025.
Un incident recent a implicat o dronă de tip Geran-3/4, dotată cu motor cu reacție, care a parcurs o distanță de aproape 80 de kilometri în doar 10 minute. Această evoluție a vitezei și a profilului de zbor a pus presiune pe sistemele de alertă, deoarece drona a fost detectată cu intermitențe. Obiectivul a trecut prin spațiul aerian al României timp de circa 25 de minute, înainte de a ieși din spațiul național și de a se prăbuși în Republica Moldova.
Problemele de interceptare au fost accentuate de distanța dintre bazele aeriene și zonele de alertă. Avioanele de vânătoare de la baza Mihail Kogălniceanu, care au decolat pentru o misiune de tip scramble, au avut nevoie de aproximativ 22-25 de minute pentru a ajunge în zona Iașilor în regim subsonic. Având în vedere că drona a ocupat spațiul aerian aproximativ 25 de minute, avioanele nu au reușit să intercepteze ținta înainte ca aceasta să părăsească teritoriul românesc.
Sistemele de monitorizare actuale prezintă limitări tehnice în fața obiectelor mici care zboară la înălțimi reduse. În timp ce zona de sud-est beneficiază de o densitate mai mare de senzori, în nord-est, pe granița cu Republica Moldova, monitorizarea este mai puțin precisă. Obiectele precum dronele reflectă foarte puțin undele radar, ceea ce face ca menținerea contactului pe radar să fie o provocă majoră pentru sistemele de detecție de la sol.
Pentru a remedia aceste vulnerabilități, România a semnat un contract de aproximativ 250 de milioane de euro cu Thales pentru achiziția de 12 radare Ground Master 200. Aceste echipamente, care pot fi instalate în 15 minute, sunt capabile să detecteze ținte la înălțimi foarte mici și în condiții meteo nefavorabile. Primele două unitate sunt estimate să fie livrate la finalul verii viitoare, conform programului de achiziții prin programul european SAFE.
În prezent, infrastructura de apărare aeriană din nord-estul țării rămâne sub presiune din cauza limitărilor de detecție a obiectelor mici. Deși există planuri de repoziționare a tehnicii militare pentru a întări supravegherea în zona Moldovei, bazele aeriene rămân la distanțe mari de graniță. Această situație evidențiază necesitatea unei rețele de monitorizare care să funcționeze „din aproape în aproape” pentru a intercepta eficient dronele de tip evoluat.
