România va primi, până la sfârșitul lunii octombrie, două elicoptere dotate cu tehnologie anti-dronă și radare furnizate de Slovacia pentru monitorizarea spațiului aerian. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a subliniat necesitatea de a crește capacitățile de detectare și neutralizare a dronelor care pătrund în teritoriul național. Această mișcare de întărire a sistemelor de apărare vine într-un moment de vulnerabilitate identificată în urma unor incidente recente.
Elicopterele menționate de Radu Miruță fac parte dintr-un pachet de sprijin oferit de Spania, care a anunțat oficial trimiterea a trei elicoptere NH-90 ale unității Ala 48 pentru misiuni anti-dronă. În prezent, România beneficiază deja de misiuni de poliție aeriană întărită asigurate de Spania pentru a menține securitatea în regiune. Noile echipamente vor integra sistemele de apărare existente, oferind o capacitate de reacție mai rapidă la amenințările care vin de la aparate care zboară la înălțimi reduse.
Pe lângă suportul aeronautic, Slovacia va furniza radare capabile să identifice dronele care operează la altitudini mici, o componentă critică pentru completarea sistemului de monitorizare. Radu Miruță a precizat că pentru amplasarea acestor noi radare au fost efectuate deja măsurători tehnice în teren pentru a asigura eficiența lor maximă. Această colaborare cu Slovacia vizează direct acoperirea lacunelor de detectare care au fost evidențiate în urma unor evenimente care au afectat infrastructura portuară.
Decizia de a investi în aceste tehnologii este strâns legată de incidentul survenit în Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană a explodat la Dana 78. Deși partea ucraineană a furnizat răspunsuri la majoritatea solicitărilor tehnice, ministrul a recunoscut că anumite aspecte rămân nelămurite pentru autoritățile române. Bucureștiul a solicitat clarificări suplimentare, însă procesul de comunicare a fost îngreunat de schimbări de miniștri în Ucraina, afectând fluxul de informații necesare.
Planul de modernizare al apărării aeriene include și perspective pe termen lung, vizând consolidarea rolului României în cadrul NATO. Din a doua jumătate a anului 2027, țara ar urma să primească alte capacități de apărare aeriană care vor permite protejarea nu doar a spațiului național, ci și a unei părți din spațiul aerian al aliaților. Această evoluție strategică transformă România într-un nod de securitate mai robust în regiune, capabil să gestioneze amenințări complexe.
Contextul securității regionale este marcat de o cursă continuă a Ucrainei de a achiziționa sisteme de apărare aeriană și rachete pentru protejarea infrastructurii critice. În timp ce Kievul caută capacități anti-balistice suplimentare, statele vecine, precum România, își ajustează prioritățile de apărare pentru a preveni incidentele similare celei din Portul Constanța, unde pierderea controlului asupra dronelor maritime a provocat explozii în zona portuară.
