Un atac rusesc asupra unei fabrici de armament situată pe teritoriul unui stat european membru NATO ar putea duce la activarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, a avertizat joi, 1 octombrie, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. Această declarație a fost făcută în cadrul unui interviu acordat postului TVP World, subliniind consecințele geopolitice ale unor eventuale acțiuni militare directe ale Rusiei împotriva infrastructurii de apărare din Europa.
Contextul acestei avertizări este marcat de afirmațiile făcute de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, care a indicat că fabricile europene ce produc armament pentru Ucraina reprezintă potențiale ținte militare pentru Rusia. Andrius Kubilius a reiterat ideea în marja unei reuniuni a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European de la Bruxelles, afirmând că, dacă Rusia va lovi fabricile de pe teritoriul european, acest lucru va implica aplicarea clauzei de apărare colectivă a Alianței.
În paralel, președintele rus Vladimir Putin a alimentat temerile privind o escaladare, avertizând că Moscova ar putea utiliza întregul arsenal, inclusiv armele nucleare, dacă regiunea Kaliningrad ar fi atacată direct. Această zonă este o exclavă rusă puternic militarizată, situată între Polonia și Lituania, ambele fiind state membre NATO. Deși oficialii occidentali nu au indicat existența unor planuri de atac asupra Kaliningradului, retorica lui Putin a fost descrisă de Philippe Dickinson, din Atlantic Council, ca fiind o tactică de intimidare obișnuită.
Philippe Dickinson a subliniat însă că, deși declarația comisarului european este relevantă, decizia de a invoca Articolul 5 aparține exclusiv statelor membre NATO, nu Uniunii Europene. El a recomandat Alianței să rămână unită și concentrată, fără a permite retoricii nucleare a Moscovei să modifice direcția strategică. Totodată, expertul a menționat că, în ciuda intensificării acțiunilor, Rusia nu pare să își dorească o confruntare directă cu NATO care să ducă la activarea mecanismului de apărare colectivă.
Pe de altă parte, general-locotenentul polonez Piotr Błazeusz a declarat că Rusia nu deține în prezent capacitatea militară necesară pentru a începe o invazie într-o țară NATO, din cauza resurselor consumate în Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova poate continua să testeze reacția Alianței prin operațiuni hibride, menite să rămână sub pragul războiului. Aceste acțiuni includ sabotaje și atacuri cibernetice, concepute pentru a afecta securitatea statelor fără a declanșa un răspuns militar convențional.
Tensiunile de pe flancul estic al NATO sunt accentuate de o serie de incidente suspectate că au legătură cu Rusia, precum atacurile cu drone sau rachete în apropierea granițelor Alianței. Aceste evenimente, alături de creșterea atacurilor cibernetice, alimentează îngrijorările privind extinderea conflictului din Ucraina pe teritoriul statelor membre, forțând decidenții europeni să monitorizeze constant riscul de escaladare a războiului hibrid.
