Programul de Guvernare propune o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare, care ar putea atinge pragul de 5% din PIB. Această strategie este concepută pentru a consolida poziția României ca furnizor de securitate în cadrul NATO și UE, precum și ca partener strategic al Statelor Unite. Documentul subliniază necesitatea de a răspunde unui mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și de presiunea exercitată pe Flancul estic.
Evoluția bugetară este structurată astfel încât 3,5% din PIB să fie alocat cheltuielilor de bază, în timp ce restul de 1,5% va fi direcționat către investiții cu impact larg și cheltuieli conexe. Aceste sume sunt legate de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu, precum apărarea antiaeriană, sistemele fără pilot și capacitățile navale. Implementarea acestor măsuri va fi eșalonată prin Planul multianual de înzestrare și prin Programul „Armata României 2040”.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, documentul susține consolidarea prezenței forțelor americane și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan. România urmărește dezvoltarea unor capabilități naționale de descurajare pentru a nu depinde exclusiv de prezența aliată, contribuind simultan la arhitectura europeană de apărare. Parteneriatul strategic include și actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030, asigurând cooperarea în toate demersurile pentru stabilitatea Europei.
Infrastructura militară va trece printr-o etapă de modernizare și extindere la standarde NATO, cu accent pe bazele unde sunt dislocate trupe aliate. Printre locațiile prioritare se numără Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. De asemenea, Centrul european de instruire F-16 de la Fetești va funcționa ca un hub regional pentru pregătirea piloților din statele NATO și partenere.
La nivelul industriei de apărare, se pune accent pe dezvoltarea unui software național pentru dronele coproduse în România. Programul vizează conectarea la instrumente europene precum PESCO, EDF, EDIRPA și EDIP, precum și la Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării (DIANA). Totodată, se propune eficientizarea achizițiilor prin sisteme integrate și un audit pentru eliminarea întârzierilor care cresc prețul final al echipamentelor.
Strategia de securitate include și un rol sporit în regiunea Mării Negre, vizând protecția infrastructurii critice și a libertății de navigație. România va susține un concept integrat de apărare aeriană, balistică și maritimă, protejând interesele economice din Zona Economică Exclusivă. Această abordare vizează și participarea activă în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, în colaborare cu Turcia și Bulgaria.
