Producătorul german de armament Rheinmetall se confruntă cu presiuni crescute în Germania, după ce documente interne au scos la iveală nemulțumiri ale armatei germane. Bundeswehr reclamă deficiențe și întârzieri la două proiecte strategice de modernizare, în contextul necesității de a accelera dotările forțelor armate din cauza amenințării reprezentate de Rusia. Aceste probleme apar după ce și România a semnalat dificultăți similare în cadrul unor contracte de achiziții de echipamente militare.
Unul dintre proiectele vizate de critici este Schwerer Waffenträger Infanterie, un vehicul blindat greu pe roți destinat infanteriei. Germania a comandat 123 de astfel de vehicule, care urmează să fie produse la o fabrică Rheinmetall din Australia, într-un program estimat la aproximativ 2,7 miliarde de euro. Documentele agenției de achiziții ale Bundeswehr indică o întârziere de cel puțin 11 luni față de termenul contractual, atribuind situația unei maturități și calități insuficiente a produselor.
Problemele sunt semnalate și în cazul sistemului antiaerian mobil Skyranger 30, considerat vital pentru apărarea împotriva amenințărilor aeriene și a dronelor. Calendarul livrărilor pentru acest sistem a fost modificat, procesul de acceptare fiind amânat. Conform Biroului de Achiziții al Forțelor Armate Germane, livrările Skyranger 30 vor începe abia la mijlocul anului 2027, deși inițial erau programate pentru mijlocul anului 2026. Rheinmetall susține însă că decalajul este de doar cinci luni.
Compania germană justifică întârzierile prin modernizarea modulului de acționare Boxer la un standard solicitat de client pentru utilizări viitoare. Deși presiunea crește, Rheinmetall afirmă că livrarea întregii serii rămâne programată pentru perioada 2027-2028 și nu se așteaptă alte întârzieri. Totuși, oficialii militari și responsabilii din Bundestag solicită o predictibilitate sporită și o livrare mai rapidă a echipamentelor, în condițiile în care grupul beneficiază de venituri record și comenzi fără precedent.
Situația din Germania reflectă dificultățile întâmpinate și de România, unde Ministerul Apărării Național a reclamat întârzieri la modernizarea unor sisteme antiaeriene. În România, primele două sisteme nu au trecut testele de recepție, deoarece unele subsisteme nu au îndeplinit cerințele tehnice. Conform ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, compania plătește penalități de zeci de mii de euro pentru fiecare zi de întârziere, invocând dificultăți în aprovizionarea cu anumite echipamente.
Contextul actual al industriei de apărare europene este marcat de un proces masiv de reînarmare, declanșat de invazia Rusiei în Ucraina. Această evoluție a pus o presiune imensă pe lanțurile de aprovizionare și pe capacitățile de producție ale marilor contractori de apărare. În acest cadru, contractele de modernizare devin critice pentru securitatea regională, iar orice deficiență de calitate sau întârziere în livrare afectează direct capacitatea de răspuns a forțelor armate naționale.
