Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat noul Plan de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036. Acest document strategic stabilește direcțiile de modernizare a forțelor armate, incluzând programe majore precum F-35, Patriot și HIMARS. Planul vizează adaptarea capacităților militare la un mediu de securitate regional instabil, fiind susținut și de instrumentul european SAFE, care oferă fonduri semnificative pentru dezvoltarea industriei de apărare.
Documentul funcționează ca un instrument de planificare unitară, fiind elaborat în baza legislației privind organizarea și funcționarea CSAT și a reglementărilor privind planificarea Apărării. Măsura este necesară pentru îndelinirea obligațiilor asumate prin Tratatul Nord-Atlantic, care impune statelor membre dezvoltarea capacităților de răspuns la atacuri. MApN a subliniat că războiul din Ucraina a evidențiat necesitatea unor capabilități de intervenție rapidă și a unei industrii de apărare capabile să susțină nevoile în caz de criză.
În cadrul acestui plan, România va beneficia de 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, dintre care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt alocate Ministerului Apărării Naționale. Sunt prevăzute 22 de proiecte specifice, dintre care 14 au fost deja semnate. Printre acestea se numără dezvoltarea sistemelor de armament individual tip NATO, platforme de transport multifuncționale și sisteme de simulare reală integrată pentru antrenament, precum și proiecte de producție comună de drone destinate Ucrainei.
Prioritățile de achiziție sunt organizate în șase categorii de capabilități, conform standardelor NATO, acoperind funcții de angajare, protecție, informare, comandă și control, proiecție și susținere. Printre echipamentele vizate se află transportorul blindat Piranha 5, vehiculul tactic ușor JLTV-FOS, sistemul de rachete HIMARS și avioanele multirol F-35. De asemenea, planul include investiții în sisteme de apărare cibernetică, echipamente de protecție CBRN și tehnologii de monitorizare prin senzori ISR și sisteme de drone.
Modernizarea structurii de forțe este susținută și de noi angajamente financiare la nivelul Alianței. La Summitul NATO de la Haga din iunie 2025, statele membre, inclusiv România, s-au angajat ca până în 2035 să aloce anual 5% din PIB pentru apărare. Această sumă cuprge 3,5% pentru cheltuieli de operare și achiziții, plus 1,5% pentru infrastructură cu dublă utilizare și cibersecuritate, un angajament reconfirmat la Summitul de la Ankara în iulie 2026.
Această strategie de înzestrare intervine într-un context de reevaluare a securității naționale, după ce incidentele cu drone și resturi de rachete pe teritoriul românesc au accelerat necesitatea unor mijloace de monitorizare. Planul de deceniu urmărește nu doar dotarea cu tehnologie de ultimă generație, ci și consolidarea capacităților de reacție imediată în fața noilor amenințări, integrând resursele naționale cu cele europene pentru a asigura o stabilitate pe termen lung.
