Guvernul propune o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare până la un nivel de 5% din PIB până în anul 2035, conform unui nou program de guvernare. Această țintă financiară este structurată în două componente distincte: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții și cheltuieli conexe. Planul prevede publicarea anuală a stadiului programelor finanțate și corelarea majorărilor bugetare cu termenele și capabilitățile stabilite în Planul multianual de înzestrare și în Programul Armata României 2040.
Prioritățile de achiziție și dezvoltare se concentrează pe apărarea antiaeriană, sistemele antirachetă, capabilitățile navale, muniție și sistemele fără pilot. Documentul pune accent pe protecția zonei Dunării, a litoralului Mării Negre și a infrastructurii critice prin tehnologii antidronă. Pentru infrastructură, sunt vizate modernizări la bazele militare Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu, inclusiv dezvoltarea centrului regional de instruire F-16 de la Fetești pentru piloții NATO.
În ceea ce privește industria de apărare, planul face o distincție între nevoile urgente și programele pe termen lung. Pentru nevoile imediate, accentul cade pe termenele de livrare și integrare, în timp ce pentru programele multianuale, producția în România va deveni un criteriu de bază. Această strategie vizează implicarea companiilor de stat și private în procesul de producție, susținând totodată cercetarea și inovarea prin instrumente precum PESCO, Fondul European de Apărare și acceleratorul NATO DIANA.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a analizat propunerile, subliniind că multe dintre măsurile sunt prea generice. Deși documentul menționează mentenanța și integrarea echipamentelor, analistul militar consideră că acest lucru nu echivalează cu o industrie de apărare reală. Virgil Bălăceanu a semnalat, de asemenea, absența unei strategii clare privind rezerva Armatei României și a criticat lipsa unor detalii despre revitalizarea industriei naționale și protejarea producătorilor privați prin legislație.
Pe plan extern, România urmărește consolidarea prezenței aliate și sprijinirea securității în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova și Ucraina. Documentul propune actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020–2030 și susținerea prezenței militare americane prin instrumentul FMF Loan. De asemenea, se vizează înființarea unui centru regional pentru securitate maritimă în România și continuarea participării la misiunea MCM Black Sea pentru protecția navigației în Marea Neagră.
Contextul securitar regional impune o gestionare riguroasă a resurselor de apărare și a infrastructurii de transport. În cadrul acestor procese de modernizare, România trebuie să asigure coridoare de mobilitate militară și să optimizeze infrastructura cu utilizare civilă și militară. Această integrație este esențială pentru a răspunde cerințelor de mobilitate ale aliaților NATO și pentru a asigura stabilitatea Flancului Estic în fața noilor amenințări geopolitice.
