Guvernul Niculescu propune o transformare structurală a sectorului de apărare, prin creșterea graduală a cheltuielilor către pragul de 5% din PIB. Această mișcare este aliniată cu angajamentele NATO și vizează dezvoltarea industriei naționale de apărare. Din totalul bugetului, 3,5% din PIB va fi direcționat către cheltuielile de bază pentru apărare, în timp ce restul de 1,5% va fi alocat investițiilor și cheltuielilor conexe, având un impact strategic mai larg asupra securității naționale.
Un element central al acestui program este înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare, care va funcționa în subordinea prim-ministrului. Această instituție va coordona dezvoltarea producției interne de drone și a sistemelor de interceptare. Prioritățile de investiții includ modernizarea capabilităților navale, dezvoltarea apărării antiaeriene și antirachetă, achiziția de sisteme fără pilot și asigurarea unor stocuri de muniție suficiente. Finanțarea va acoperi nu doar echipamentele, ci și costurile de operare, întreținere și instruirea personalului.
Planurile de modernizare vizează și infrastructura militară, incluzând bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. De asemenea, Centrul european de instruire F-16 de la Fetești va deveni un centru regional de pregătire pentru piloții statelor NATO și partenere. Pe plan tehnologic, se pune accent pe combaterea dronelor în zona Dunării și pe litoralul Mării Negre, precum și pe consolidarea apărării cibernetice a Armatei pentru a contracara amenințările hibride.
Pentru a eficientiza procesele, Guvernul propune o reformă a sistemului de achiziții, prin simplificarea legislației și clarificarea responsabilităților instituționale. În cazul contractelor de înzestrare care depășesc valoarea de 100 de milioane de euro, va fi asigurată o asistență juridică specializată. În paralel, se va urmări actualizarea Programului „Armata României 2040”, optimizarea structurilor de comandă, centralizarea funcțiilor administrative și accelerarea digitalizării instituției militare, pentru a susține și retenția militarilor experimentați.
Industria națională de apărare va avea un rol esențial prin implicarea companiilor de stat și private în producție, mentenanță și transfer de tehnologie. Pentru programele multianuale, producția realizată în România va deveni un criteriu de bază. România își propune să utilizeze instrumente europene precum Readiness 2030 și SAFE, promovând în același timp rolul de centru regional de mentenanță și investind în cercetare, inclusiv în inteligența artificială, pentru a asigura descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO.
Pe plan extern, România va menține Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și va susține consolidarea prezenței militare americane prin instrumentul FMF Loan. Cooperarea regională va include parteneri precum Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia. România va continua participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră și va susține securitatea Republicii Moldova, a Ucrainei și a statelor din Balcanii de Vest, promovând la nivelul Uniunii Europene inițiativa Eastern Flank Watch.
