Industria de apărare din România se află într-un moment critic, având posibilitatea de a atrage investiții masive prin programul european SAFE. Această inițiativă vizează dezvoltarea capacităților de producție naționale și pregătirea pentru o eventuală implicare în reconstrucția Ucrainei. Totuși, experții avertizează că succesul depinde de accelerarea negocierilor pentru localizarea producției și de adaptarea tehnologică la ritmul impus de conflictul actual de la granița țării.
Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat că programul SAFE reprezintă o sursă de finanțare unică, imposibil de obținut prin mecanismele obișnuite ale pieței financiare. Aceasta a comparat costurile acestui program cu dobânzile la care România se împrumută pe piețele financiare, menționând rate de aproximativ 7,5% pentru lei și 6,6% pentru euro. Obiectivul strategic este ca o medie de 50% din producție să fie realizată în România până la finalul anului 2030.
În cadrul discuțiilor privind localizarea producției, grupul german Rheinmetall a început deja investițiile la Automecanica Mediaș pentru construcția vehiculelor de luptă Lynx. Ministerul Economiei gestionează în prezent aproximativ 11 discuții deschise pentru stabilirea condițiilor de localizare, cu semnarea contractelor estimată între octombrie și decembrie. Un alt proiect monitorizat este fabrica de pulberi de la Victoria, un demers care a stagnat până în prezent din motive descrise drept subiective.
Pe plan regional, reconstrucția Ucrainei, estimată la 560 de miliarde de dolari, reprezintă o oportunitate economică uriașă pentru companiile românești. George Scutaru, CEO al New Strategy Center, a criticat lipsa unei strategii naționale coerente, menționând că România ar trebui să funcționeze ca un pod logistic către regiunile ucrainene. Acesta a avertizat că, în absența unei planificări serioase, România riscă să piardă avantajul oferit de proximitatea geografică față de zona de conflict.
Securitatea infrastructurii critice rămâne o prioritate, având în vedere riscul atacurilor hibride și al dezinformării. Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, a menționat că au fost investite peste 100 de milioane de euro pentru protecția infrastructurii, precum și 19 milioane de euro pentru securitatea serviciilor de internet ale instituțiilor publice. Protecția sistemelor energetice prin tehnologii precum inteligența artificială și utilizarea bateriilor de stocare este esențială pentru menținerea serviciilor esențiale în caz de avarie.
Contextul securității regionale este marcat de evoluția rapidă a tehnologiilor de război, precum dronele, unde Ucraina demonstrează un ritm de dezvoltare superioară. George Scutaru a avertizat că timpul este un inamic major, deoarece procedurile de achiziție lente pot face echipamentele să devină depășite înainte de utilizare. În cazul unei eventuale prăbușiri a frontului ucrainean, România s-ar putea confrunta cu o graniță directă de 850 de kilometri cu Federația Rusă.
