Avioanele F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, dislocate din august la baza Mihail Kogălniceanu, au executat 15 decolări de urgență în prima lor lună de misiune în România. Această frecvență reprezintă o medie de o alertă la fiecare două zile, un ritm mult mai intens decât cel întâlnit în alte misiuni anterioare. Locotenent-colonelul Alberto Borja Calvo, comandantul detașamentului aerian tactic spaniol, a subliniat că această activitate reflectă presiunea crescută pe flancul estic al NATO.
Un eveniment critic a avut loc pe 16 august, când un F-18 spaniol a interceptat și a doborât o dronă care încălcase spațiul aerian românesc. Obiectul aerian fusese detectat la aproximativ 24 de kilometri de municipiul Galați, venind dinspre Republica Moldova. Aceasta a fost prima aeronavă doborâtă de un avion de luptă spaniol de la momentul aderării Spaniei la NATO în 1982, marcând un moment semnificativ în cadrul misiunilor de supraveghere de la baza Mihail Kogălniceanu.
Procedura de interceptare implică o coordonare strictă între sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale de la București și Centrul Combinat de Operații Aeriene al NATO de la Torrejón. Locotenent-colonelul Alberto Borja Calvo explică faptul că piloții operează în perechi, schimbându-și rolurile în timp real pentru a asigura eficiența tactică. În timp ce o aeronavă ocupă poziția optimă pentru trageră, cealaltă menține poziția de supraveghere, asigurându-se totodată că nu se află deasupra zonelor locuite.
Militarul spaniol susține că Rusia folosește dronele nu doar pentru atacuri în Ucraina, ci și pentru a testa constant capacitatea de reacție a NATO prin intermediul României și al Spaniei. Recent, s-au observat schimbări tactice care au evidențiat vulnerabilități în detecție, în special în zona nord-estului țării, unde echipamentele sunt mai puține comparativ cu sud-estul. Un exemplu a fost drona de tip Geran3/4 care a traversat spațiul aerian cu o viteză mult mai mare decât modelele obișnuite, dificultând interceptarea kịpzie.
Detașamentul aerian tactic „Tigru” este format din aproximativ 200 de militari spanioli, inclusiv 39 de aviatori, care operează șapte avioane de luptă F-18 și o aeronavă de realimentare Airbus A400M. Pe lângă aviație, Spania menține la Schitu un radar de supraveghere aeriană cu rază lungă de acțiune, model AN/TPS-43M. Există planuri pentru înlocuirea acestui echipament cu un radar Lanza LTR-25 produs de compania spaniolă Indra, posibil chiar în cursul anului viitor.
Prezența detașamentului spaniol face parte din misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing), un mecanism de consolidare a securității pe flancul estic al Alianței. Această prezență militară este esențială pentru monitorizarea spațiului aerian și pentru răspunsul rapid la orice încălcare a suveranității teritoriale, într-un context regional marcat de o activitate intensă a dronelor de tip Geran în proximitatea frontierelor NATO.
