Atacurile rusești cu drone în zona Mării Negre au expus vulnerabilitățile securității regionale, punând sub semnul întrebării eficiența colaborării dintre România și Bulgaria. Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează că cele două state colaborează încă la un nivel superficial și că le lipsește o coordonare strânsă pentru detectarea și neutralizarea eficientă a dronelor care încalcă spațiul aerian. Această lipsă de sincronizare apare într-un context de escaladare a războiului maritim, marcat de lovirea a cel puțin 8 nave comerciale în doar 3 săptămâni.
Una dintre cele mai critice probleme identificate este absența unui acord clar privind dronele aeriene între București și Sofia. Deși există cooperare transfrontalieră, lipsa unor reglementări juridice și operaționale stabilește riscuri majore în cazul în care este necesară interceptarea unor drone în zonele de graniță. Specialiștii militari subliniază că fragmentele de drone lovite sau rachetele utilizate de armata română ar putea cădea pe teritoriul bulgar, iar o situație similară ar putea apărea și invers, din cauza lipsei unui cadru de lucru comun.
Generalul Virgil Bălăceanu propune reluarea planului din 2016 pentru crearea unei flote navale permanente în Marea Neagră, o inițiativă care a fost respinsă atunci de Guvernul de la Sofia. Proiectul vizează o cooperare strânsă între România, Bulgaria și Turcia, incluzând și apărarea aeriană și antidronă. Conform expertului, o astfel de grupare navală ar permite stabilirea unei conduite clare în zona economică exclusivă și ar facilita combaterea dronelor care intră neautorizat în apele teritoriale ale celor trei state riverane.
Pentru a evita neînțelegerile politice sau reticența Bulgariei, generalul sugerează implementarea unui sistem de comandă rotațional sau delegarea conducerii militare către Turcia, având în vedere capacitățile navale superioare ale acesteia. Obiectivul central ar fi crearea unui centru unic de informații care să integreze mijloacele de supraveghere ale României, Bulgariei, Turciei și NATO. Un astfel de centru ar asigura o imagine unitară a regiunii, îmbunătățind semnificativ detecția și monitorizarea amenințărilor maritime și aeriene.
În prezent, securitatea regiunii este susținută de misiuni NATO, precum cele ale avioanelor franceze Atlantique 2 sau ale avioanelor americane P-8 Poseidon, care efectuează patrulare maritimă și detectează drone sau submarine. Totuși, colaborarea bilaterală rămâne afectată de viziuni divergente, Bulgaria adoptând o poziție mai împăciușitoare față de Rusia. Președintele Bulgariei, Iliana Iotova, a propus chiar un moratoriu asupra ostilităților maritime, vizând protejarea navigației civile prin negocieri cu toate statele riverane, inclusiv Rusia și Ucraina.
Securitatea în Marea Neagră este influențată direct de conflictul din Ucraina, care a transformat regiunea într-o zonă de risc ridicat pentru navigația comercială. Deși statele riverane participă la Inițiativa Trilaterală de Combatere a Minelor (MCM Black Sea) pentru neutralizarea minelor marine, acest format are un mandat strict umanitar. Această limitare a grupului trilateral împiedică transformarea colaborării într-o forță militară capabilă să ofere o apărare activă împotriva atacurilor cu drone.
