Generalul german Carsten Breuer a fost desemnat sâmbătă în funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO. Acesta va prelua mandatul la jumătatea anului viitor, înlocuindu-l pe amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone. Decizia a fost confirmată de șefii de Stat Major din țările membre ale Alianței, care l-au ales pe actualul inspector general al Bundeswehr-ului pentru această poziție strategică de înalt nivel.
Carsten Breuer va ocupa rolul de consilier militar al secretarului general al NATO, Mark Rutte, pe un mandat cu durata de trei ani. Conform tradiției organizației, această funcție de conducere este ocupată de un european sau de un canadian. Această structură de delegare a responsabilităților diferă de cea a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), rol care este întotdeauna deținut de un american numit de președintele SUA.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că mandatul generalului va fi marcat de o abordare fermă față de amenințările tot mai evidente. Breuer va avea o linie clară în ceea ce privește gestionarea riscurilor, având în vedere că amenințarea provenită în principal din partea Rusiei este în continuă creștere. Pistorius a considerat că această alegere reprezintă un semn de încredere față de Germania și o recunoaștere a măsurilor luate de Berlin pentru consolidarea Alianței.
Contextul geopolitic impune ca europenii să se implice mai mult în propria securitate și în descurajarea convențională. Această necesitate apare în contextul în care Statele Unite își vor extinde atenția către alte regiuni ale lumii. Sub presiunea președintelui american Donald Trump, care dorește să direcționeze resursele militare americane către alte zone decât Europa, în special pentru a gestiona rivalitatea cu China, statele membre NATO au acceptat în 2025 obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
Germania ocupă o poziție centrală în acest nou echilibru, fiind principalul contributor european în ajutorul financiar și militar oferit Ucrainei. Berlinul se vede în prima linie în confruntarea cu Moscova, pe care o acuză de numeroase atacuri hibride, inclusiv acte de spionaj, sabotaj și atacuri cibernetice. Tensiunile au fost accentuate de declarațiile lui Dmitri Medvedev, care a acuzat susținătorii europeni ai Kievului că duc un război direct împotriva Rusiei.
Evoluția bugetelor de apărare în cadrul NATO reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea colectivă europeană. Statele membre au convenit să crească progresiv alocarea de fonduri pentru apărare până în anul 2035. Această strategie de creștere a cheltuielilor militare este o reacție directă la necesitatea de a menține capacitățile de descurajare în fața unui mediu de securitate regională tot mai instabil și imprevizibil.
