Estonia implementează o schimbare radicală în strategia sa de apărare, mutând forțele de luptă principale mult mai aproape de frontiera cu Federația Rusă. Această decizie strategică vizează combaterea amenințării ruse prin adoptarea conceptului de „apărare activă”, care presupune oprirea unui eventual atac chiar de la graniță. Autoritățile estoniene au decis că vechiul plan de securitate, bazat pe încetinirea avansului inamic și așteptarea întăririlor NATO, nu mai este suficient pentru contextul actual.
O componentă centrală a acestei reorganizări este relocarea permanentă a Brigăzii 1 de Infanterie, principala formațiune de luptă a armatei de la Tallinn. Unitatea va fi mutată de la Tapa către Jõhvi, o localitate situată la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Rusia, unde se construiesc noi facilități militare. Colonelul Tarmo Kundla, comandantul Brigăzii 1, a subliniat necesitatea acestei mișcări, afirmând că trupele trebuie să înceapă de la graniță și să câștige primele bătălii.
În paralel cu relocarea trupelor, Estonia investește masiv în armament capabil să lovească ținte la distanțe mari. Țara a contractat nouă sisteme HIMARS americane, dotate cu rachete balistice M57 cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, precum și nouă sisteme sud-coreene Chunmoo cu capacități similare. Aceste achiziții permit lovirea unor ținte din adâncimea teritoriului advers, inclusiv în zona Sankt Petersburg, care se află la aproximativ 260 de kilometri de teritoriul estonian.
Guvernul de la Tallinn construiește, de asemenea, o bază militară în Narva, chiar lângă granița cu Rusia, o zonă considerată vulnerabilă în scenarii de agresiune limitată. Această bază va putea găzdui permanent circa 200 de militari, dar capacitatea sa poate crește până la 1.000 de persoane în cazul unei crize. Oficialii militari avertizează că Rusia ar putea încerca o acțiune militară limitată pentru a testa disponibilitatea NATO de a aplica principiul apărării colective.
Pregătirile militare sunt susținute de o creștere semnificativă a bugetului de apărare, Estonia alocând pentru anul 2026 aproximativ 2,4 miliarde de euro. Această sumă reprezintă echivalentul a 5,4% din PIB, reflectând prioritizarea securității naționale. În ciuda acestor investiții, serviciile de informații nu estimează un război de amploare cu NATO în următorii doi ani, însă perioada critică pentru consolidarea apărării statelor baltice este estimată între unu și patru ani.
Estonia dispune de o populație de aproximativ 1,3 milioane de locuitori și o forță militară permanentă redusă, dar se bazează pe un sistem extins de rezervă. În cazul unei crize, forțele pot fi completate rapid cu zeci de mii de rezerviști prin planuri de mobilizare. Totodată, Marea Britanie va crește prezența sa militară în Estonia, de la aproximativ 800 la 1.200 de militari, până în aprilie anul viitor.
