Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a avertizat oficial că Europa trebuie să se pregătească pentru un nou val de atacuri hibride orchestrate de Rusia. Informațiile furnizate de serviciile de informații indică faptul că Moscova planifică diverse acte de sabotaj și atacuri direcționate împotriva democrației europene. Scopul acestor acțiuni este de a diviza și de a intimida societățile europene, cu obiectivul strategic de a le determina să renunțe la ajutorul oferit Ucrainei.
Pentru a contracara aceste riscuri, Consiliul de miniștri a aprobat cinci proiecte europene comune de apărare, la care România participă activ. Aceste inițiative sunt finanțate prin programul EDIP, care dispune de un buget de 1,5 miliarde de euro, fiind distinct de programul SAFE, bazat pe împrumuturi. Investițiile estimate pentru aceste proiecte de amploare sunt calculate între 60 și 100 de miliarde de euro până în anul 2036, vizând dezvoltarea capacităților militare comune.
Unul dintre proiectele majore vizează securitatea flancului estic și include sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, precum și supraveghere și transport rapid de trupe. Un alt proiect de cooperare reunește 28 de țări, printre care Norvegia și Ucraina, pentru achiziția comună de drone și sisteme de apărare împotriva acestora. Fondurile europene vor fi direcționate și către sateliți pentru detectarea lansărilor de rachete, apărarea maritimă și protejarea infrastructurii de pe fundul mării.
În prezent, proiectele primesc o sumă inițială de 325 de milioane de euro prin intermediul programului EDIP. Europa pune un accent deosebit pe combaterea amenințărilor care nu implică un război clasic, ci se manifestă prin atacuri cibernetice, sabotaje sau lovituri asupra infrastructurii critice. Uniunea Europeană urmărește o coordonare sporită între statele membre pentru a răspunde eficient acestor tipuri de acțiuni care vizează stabilitatea regională.
În paralel, NATO pregătește o implicare mai profundă în respingerea atacurilor hibride, deoarece răspunsurile actuale sunt în mare parte de natură națională. Polonia și statele baltice au solicitat oficial o reacție coordonată din partea Alianței pentru a gestiona aceste riscuri. Subiectul coordonării securității împotriva sabotajelor și a atacurilor asupra infrastructurii va fi supus nuevamente discuțiilor între statele membre în cadrul săptămânei curente.
Contextul securității europene este marcat de o necesitate urgentă de consolidare a flancului estic, într-un moment în care atacurile hibride devin o componentă centrală a conflictului dintre Rusia și Occident. Această evoluție forțează instituțiile de la Bruxelles și NATO să treacă de la măsuri de monitorizare la implementarea unor mecanisme de apărare colectivă și investiții masive în tehnologii militare avansate pentru protejarea stabilității continentului.
