Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a avertizat la Hamburg că noul mecanism de mobilitate militară nu trebuie să fie fragmentat. În cadrul unui discurs susținut pe 7 octombrie, acesta a subliniat riscul ca introducerea unor excepții naționale sau a unor opt-out-uri să încetinească deplasările militare planificate. Obiectivul este evitarea unui sistem care să difere în funcție de statul traversat, pentru a asigura eficiența operațiunilor de apărare în cadrul Uniunii Europene.
Propunerea Comisiei Europene vizează transformarea actualului mozaic de proceduri naționale într-un sistem unitar, numit de participanți „Schengenul militar”. În prezent, condițiile pentru transportul militar variază semnificativ între statele membre, existând cazuri în care este necesară o notificare cu până la 45 de zile înainte. Noul regulament propune o procedură armonizată și digitalizată, care ar permite procesarea autorizațiilor pentru transporturile transfrontaliere în cel mult trei zile lucrătoare.
Pentru gestionarea situațiilor de urgență, sistemul European Military Mobility Enhanced Response System (EMERS) ar introduce proceduri accelerate. În acest regim, notificarea ar putea fi transmisă cu doar șase ore înainte de traversarea unui stat, permițând trecerea de la sistemul de autorizații la cel de notificare. EMERS ar oferi, de asemenea, prioritate transporturilor militare și ar permite derogări temporare de la anumite restricții de circulație, precum regulile privind timpul de odihnă sau interdicțiile de weekend.
Proiectul include și un „solidarity pool” pentru capacitățile de transport, vizând identificarea prealabilă a vehiculelor, navelor și aeronavelor disponibile. Acest registor ar putea cuprinde capacități militare, publice sau furnizate de operatori comerciali, având în vedere că armatele nu dețin singure toate resursele logistice necesare. Regulamentul ar stabili reguli clare pentru transporturile subcontractate companiilor civile, fără a impune o rechiziție automată a tuturor capacităților comerciale disponibile în UE.
Infrastructura europeană necesită investiții masive pentru a susține aceste mișcări, Comisia estimând aproximativ 500 de puncte care trebuie modernizate. Pentru acest scop, se propune alocarea a 17,65 miliarde EUR în cadrul Connecting Europe Facility pentru perioada 2028–2034. Această sumă ar urma să fie utilizată pentru adaptarea podurilor, căilor ferate și porturilor pe patru coridoare prioritare, asigurând utilizarea duală a infrastructurii atât pentru nevoile civile, cât și pentru cele militare.
Negocierile legislative între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene sunt în desfășurare, cu obiectivul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2026. Deși ambele instituții susțin accelerarea transporturilor, există divergențe privind arhitectura mecanismului de urgență și administrarea capacităților comune. Până la adoptarea oficială, regulile privind autorizațiile rapide și rezerva de transport rămân componente ale unei propuneri care nu au fost încă transformate în norme aplicabile.
