Președintele Volodimir Zelenski a emis duminică un nou decret prin care impune sancțiuni împotriva fostei sale purtătoare de cuvânt, Iulia Mendel. Decizia vine în urma schimbării radicale de atitudine a acesteia, care a trecut de la elogii aduse liderului ucrainean la promovarea retoricii propagandei ruse. Iulia Mendel, în vârstă de 40 de ani, este acuzată că a adoptat o poziție critică la adresa administrației actuale, ceea ce a declanșat măsuri de restricționare a drepturilor sale.
Noul decret prezidențial semnat de Zelenski prevede o serie de restricții cu caracter personal aplicabile fostei secretare. Prin această măsură, Iulia Mendel va fi deposedată de distincțiile de stat primite anterior și va avea restricții privind scoaserea capitalului din Ucraina. Mai mult, activele sale financiare au fost înghețate oficial. Aceste măsuri sunt menite să pedepsească utilizarea retoricii rusești în scopul criticării regimului de la Kiev.
Contextul sancțiunilor este legat de participarea lui Mendel la un eveniment organizat de partidul german de extremă-dreapta AfD, care a criticat anterior ajutorul militar și financiar acordat Ucrainei. Fosta purtătoare de cuvânt a declarat că anticipase posibilitatea unor astfel de măsuri, menționând că era deja conștientă de riscul de a fi acuzată de trădare. Aceasta din urmă ar fi survenit după un interviu acordat fostului prezentator de la Fox News, Tucker Carlson.
Iulia Mendel a reacționat dur la decizia sa, numind sancțiunile neconstituționale pe platforma X. Ea a susținut că Volodimir Zelenski impune astfel de măsuri tuturor celor care pledează pentru pace în Ucraina, afirmând că țara are nevoie de pace, nu de o dictatură. Fosta colaboratoare a subliniat că poziția sa nu se schimbă, chiar dacă este vizată de autorități, menționând că era deja în atenția oficialităților pentru interviul oferit lui Tucker Carlson.
În urma implementării acestui decret, Ucraina va începe procesul de transmitere a informațiilor către partenerii internaționali. Scopul este de a asigura sincronizarea sancțiunilor în diverse jurisdicții internaționale, pentru a avea un impact real asupra persoanelor vizate. Această strategie de coordonare subliniază dorința Kievului de a limita influența retoricii adverse în cadrul parteneriatelor strategice de securitate și politică externă.
Aceste măsuri de sancționare a disidenților sau a persoanelor cu opinii critice apar într-un context de tensiuni politice internaționale ridicate. În perioada actuală, lideri precum Georgia Meloni au subliniat că sprijinul acordat nu este unul necondiționat, ci este dictat de interesele naționale ale propriilor state. Această dinamică de presiune politică și de monitorizare a discursului public este vizibilă în relațiile dintre liderii europeni și administrația de la Kiev.
