Utilizarea metalelor rare ca instrument de presiune geopolitică este pe agenda discuțiilor dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru finalul lunii septembrie, la Washington. Un element central al acestor negocieri este ytriul, un metal rar extrem de solicitat în era digitală actuală, de la fabricarea monitoarelor și semiconductoarelor, până la utilizarea în lasere sau în protecția termică a motoarelor de aviație.
China deține un control strategic asupra acestui metal, fiind principalul furnizor pentru piața globală. Dependența SUA de ytriu a devenit critică, având în vedere că nicio livrare nu a mai fost recepționată de către americani de la mijlocul anului 2025. Această situație a fost consolidată după întâlnirea dintre Xi și Trump în orașul sud-coreean Busan, moment în care fluxul de metale rare către SUA a fost întrerupt complet, conform datelor de raportare din octombrie 2025.
Istoricul restricțiilor comerciale impuse de Beijing arată că ytriul poate fi folosit ca o formă de pedeapsă politică. Japonia a experimentat deja astfel de măsuri, după ce evenimente legate de declarațiile primind-ului Sanae Takaichi privind apărarea Taiwanului au dus la oprirea livrărilor de metal. În trecut, în anul 2010, China a restricționat exporturile de galiu, terbiu și disprosiu ca urmare a disputelor teritoriale, deși Japonia a reușit ulterior să își diversifică sursele.
Impactul penuriei de ytriu este semnificativ, afectând direct sectoarele de energie, transportul aerospațial și industria semiconductorilor. Producția globală de anul trecut a fost estimată între 10.000 și 15.000 de tone, majoritatea provenind din China. Complexitatea este accentuată de faptul că US Geological Survey nu a reușit să estimeze cantitatea de ytri disponibilă la adâncimile la care pot opera tehnologiile actuale de extracție, ceea ce face controlul resurselor și mai valoros.
Presiunea internațională crește pe măsură ce dependențele tehnologice devin evidente. Comisarul european de Comerț, Maros Sefcovic, a solicitat deja ca Beijingul să abordeze această problemă în luna octombrie, avertizând că lipsa unui dialog va genera o presiune politică masivă pentru căutarea unor soluții alternative. Controlul impus de China asupra exporturilor de șase metale rare, stabilit în aprilie 2025, subliniază natura strategică a acestor resurse.
Controlul resurselor critice este o componentă centrală a securității europene și a stabilității comerciale globale. În contextul tensiunilor geopolitice, UE urmărește o diversificare a surselor pentru a reduce vulnerabilitatea în fața restricțiilor de export. Această necesitate de securitate strategică este vizibilă și în alte domenii, unde statele europene caută să își protejeze interesele în zone sensibile, precum Arctica, pentru a contracara influențele externe.
