Administrația condusă de Donald Trump opune în prezent toate candidaturile pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite, conform unor informații furnizate de Politico. Washingtonul caută un lider care să poată „zguduie sistemul”, considerând că niciunul dintre pretendenții actuali nu împărtășește viziunea președintelui american pentru schimbări radicale. Această poziție fermă indică dorința Casa Albă de a influența direct viitorul organizației, în contextul în care mandatul actualului lider, António Guterres, expiră la sfârșitul acestui an.
Printre cei șapte diplomați care se bat pentru funcție, Rebeca Grinspan, fostă vicepreședintă a Costa Ricăi, este favorita în votările informale, însă este respinsă de republicani. Obiecțiile acestora se concentrează pe pozițiile sale față de Israel și China, fiind considerată prea critică față de prima și prea permisivă față de a doua. Reprezentanții administrației americani caută un profil diferit, preferând un administrator care să nu politizeze procesele sau un candidat de compromis, care să nu urmeze „vechile reguli” ale sistemului birocratic actual.
În cadrul discuțiilor interne, au fost menționate câteva nume care ar putea reprezenta alternative pentru Washington. Oficialii de la Departamentul de Stat nu au exclus posibilitatea unei candidaturi a lui Gianni Infantino, președintele FIFA, deși acesta nu a depus oficial un dosar. O altă variantă menționată este Nikolai Mladenov, care conduce Consiliul Păcii creat de Trump. De asemenea, sunt luate în calcul nume precum Lana Nusseibeh, fostă ambasadoare a Emiratelor Arabe Unite, sau Feridun Sinirlioğlu, fost ministru al externei Turciei.
Conflictul dintre Washington și structura ONU este amplificat de deciziile economice și politice ale administrației Trump. SUA au redus drastic contribuțiile financiare către organizație și s-au retras din anumite organisme, precum Organizația Mondială a Sănătății. În prezent, ONU se confruntă cu un deficit de 4 miliarde de dolari, ceea ce a forțat instituția să desființeze mii de posturi și să comaseze agenții. Departamentul de Stat susține că noul șef trebuie să readucă organizația la scopul său principal, evitând ceea ce ei numesc „ideologie woke”.
Procesul de alegere este unul complex, deoarece Consiliul de Securitate, format din 15 state, trebuie să recomande un candidat către Adunarea Generală. SUA, ca membru permanent, deține dreptul de veto, putere care poate bloca orice nume propus. Următorul vot major este programat pentru 16 octombrie, moment în care membrii pot folosi buletine de vot colorate pentru a semnala opoziția. Dacă nicio candidatură nu primește sprijinul necesar, există posibilitatea ca funcția să rămână vacantă, o situație pe care unii observatori o consideră avantajoasă pentru Washington.
Procesul de selecție a noului lider ONU are loc într-un context de presiuni financiare și reforme administrative majore. Organizația încearcă să gestioneze deficitul bugetar prin reducerea cheltuielilor de deplasare și a pachetelor de beneficii pentru angajați. Această perioadă de tranziție, care trebuie finalizată până la 31 decembrie, este critică pentru stabilitatea secretariatului, în condițiile în care mandatul lui António Guterres se încheie și necesită un succesor capabil să gestioneze o instituție aflată sub presiune financiară și politică.
