Iulian Fota, fost consilier prezidențial, a avertizat că vulnerabilitățile interne ale României acționează ca un multiplicator al amenințărilor la adresa securității naționale. În cadrul podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”, realizat de Tudor Curtifan pentru DefenseRomania, acesta a analizat modul în care abordarea strategică a țării a fost influențată de indicațiile primite în administrația lui Traian Băsescu. Fostul consilier a subliniat importanța identificării punctelor slabe care pot amplifica riscurile externe.
În perioada 2010, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, Iulian Fota a coordonat pregătirea noii Strategii Naționale de Apărare a Țării. Conform relatărilor sale, președintele a solicitat includerea unor capitole esențiale și puternice dedicate securității energetice și securității cibernetice. Această viziune a fost considerată anticipată, având în vedere contextul geopolitic de atunci, inclusiv referințele făcute de Traian Băsescu despre Marea Neagră, pe care o descria drept un „lac rusesc”.
Iulian Fota a explicat faptul că a introdus în cadrul documentelor de apărare conceptul de vulnerabilitate, integrându-l într-o structură de analiză formată din riscuri, amenințări și vulnerabilități, cunoscută sub acronimul RAV. Această abordare doctrinare a fost menită să uniformizeze gândirea strategică în România, deoarece strategiile anterioare nu conturau suficient această dimensiune. El susține că o țară cu vulnerabilități interne mari este inevitabil mai expusă la presiuni și atacuri externe.
În ceea ce privește relația cu Moscova, fostul consilier a menționat că, în perioada de la Cotroceni, a menținut contacte regulate cu Rusia, vizitând țara cel puțin o dată pe an. Mesajul transmis interlocutorilor ruși a fost unul de pragmatism, urmărind o relație „de la egal la egal”. Iulian Fota a precizat că Traian Băsescu a impus o atitudine de egalitate în discuțiile cu partenerii internaționali, inclusiv cu Franța, Germania și Statele Unite.
În contextul tensiunilor actuale, discuțiile despre securitatea energetică rămân critice, având în vedere că Rusia a vândut Europei hidrocarburi de peste 320 de miliarde de dolari din 2022 încoace. Această dependență economică subliniază importanța capitolelor de securitate energetică menționate de Iulian Fota încă din 2010. Vulnerabilitățile identificate în cadrul strategiilor naționale continuă să fie un punct central în analiza riscurilor de securitate regională.
Analiza vulnerabilităților rămâne un pilon fundamental în doctrinele de apărare, deoarece acestea reprezintă cauzele interne care facilitează penetrarea de către actori externi. În arhitectura de securitate, distincția dintre riscuri, amenințări și vulnerabilități permite o planificare mai precisă a răspunsului la crize. Această structură conceptuală, menționată de Iulian Fota, servește drept bază pentru gestionarea amenințărilor hibride și a instabilității geopolitice.
