O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că între 17% și 22% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană ar putea depăși pragul critic de 10% din venitul disponibil dedicat cheltuielilor cu energia. Acest indicator este utilizat pentru a măsura vulnerabilitatea economică, transformând energia dintr-un serviciu de bază într-o povară structurală pentru zeci de milioane de familii. Situația descrie o formă de sărăcie invizibilă, care nu apare neapărat în statisticile oficiale privind incapacitatea de a încălzi locuințele.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază că această presiune asupra bugetelor nu reprezintă întotdeaurea o lipsă totală de venituri, ci un moment în care costurile pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili absorb o parte semnificativă din resursele disponibile. Această „sărăcie invizibilă” poate afecta inclusiv familiile din zona inferioară a clasei de mijloc, obligându-le să renunțe la alte cheltuieli esențiale. Familiile pot fi forțate să amâne investiții în sănătate, educație sau întreținerea locuințelor pentru a acoperi facturile energetice.
Geografia vulnerabilității este extrem de neuniformă în cadrul Uniunii Europene, cu zone de presiune majoră în Europa de Est și de Sud-Est. În state precum România, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării pot cheltui peste 10% din buget pentru energie, iar pentru familiile cu venituri reduse, această pondere poate urca la 15–20%. Factorii care amplifică această situație includ veniturile mici, clădirile cu izolație insuficientă și sistemele de încălzire ineficiente.
În contrast, în nordul și vestul Europei, precum în Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, proporția de gospodării afectate scade la 5–10%, deși prețurile energiei sunt adesea mai mari. Diferența este susținută de nivelul ridicat al veniturilor, eficiența energetică a fondului locativ și existența unor sisteme sociale solide. În sudul Europei, în Spania sau Portugalia, problema este cauzată de calitatea clădirilor și de volatilitatea prețurilor la electricitate, afectând aproximativ 20–25% din populație.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială ar putea crește spre 23–25% în viitorul apropiat, din cauza inflației și a volatilității prețurilor. Dumitru Chisăliță avertizează că această fragmentare poate duce la o polarizare politică și la creșterea populismului, făcând UE mai greu de guvernat. Pe termen lung, reducerea acestei vulnerabilități depinde de investiții masive în renovări energetice și eficiență, nu doar de măsuri de compensare sau subvenționarea temporară a facturilor de energie.
Evoluția acestor dinamici economice are un impact direct asupra stabilității politice la nivel continental. În contextul în care prețurile la energie au cunoscut șocuri majore în perioada 2022–2023, capacitatea de răspuns a statelor europene a fost testată prin măsuri de plafonare și sprijin pentru consumatori. Totuși, aceste intervenții sunt considerate soluții de moment care nu elimină cauzele structurale, precum clădirile construite înainte de 1990 care necesită renovări energetice profunde.
