Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în cadrul discursului despre Starea Uniunii, desfășurat în plenul Parlamentului European, un plan strategic pentru o Europă capabilă să își apere industria și independența. Această viziune vizează transformarea blocului într-un actor capabil să gestioneze riscurile geopolitice, precum schimbările tehnologice și presiunile economice. Obiectivul central este trecerea de la o Europă axată pe reglementări la una care deține o putere reală în domenii critice.
O prioritate majoră este consolidarea independenței energetice și tehnologice pentru a evita vulnerabilitățile actuale. Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea unei abordări neutre din punct de vedere tehnologic, incluzând atât energia nucleară, cât și sursele regenerabile pentru a dubla ponderea electricității până în 2040. Această mișcare ar putea reduce factura importurilor de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro anual, combatând astfel dependența de furnizori externi și costurile ridicate.
În ceea ce privește competitivitatea, Comisia propune reducerea birocrației pentru a sprijini întreprinderile mici și mijocii. Prin cele 12 propuneri de acte normative, se dorește reducerea povarei administrative cu aproximativ 17 miliarde euro pe an. Ursula von der Leyen a insistat pe necesitatea unui pact împotriva suprareglementării, subliniind că viteza de decizie și accesul la finanțare sunt esențiale pentru a preveni mutarea investițiilor în Statele Unite sau în Asia.
Dependența de China reprezintă un alt punct critic abordat în discursul președintelui Comisiei Europene. În fața unui deficit comercial de un miliard de euro pe zi, se pune accent pe crearea Noii Corporații Europene pentru Materii Prime Critice. Aceasta va coordona achizițiile pentru sectoare precum automobilele electrice și tehnologiile de înaltă tehnologie, încercând să reducă dependența de peste 80% de China pentru anumite resurse esențiale.
Pe planul securității, s-a propus crearea unui protocol european de securitate, similar cu articolul 4 din NATO, pentru gestionarea amenințărilor hibride. Ursula von der Leyen a menționat că Europa trebuie să aibă un manual de răspuns la incidente care se situează sub pragul agresiunii armate. În paralel, se pune accent pe utilizarea inteligenței artificiale în economie, cu scopul de a aduce beneficii în fabrici, spitale și agricultură.
Contextul economic actual este marcat de o creștere lentă a PIB-ului, de 0,5% în UE și 0,4% în zona euro în trimestrul al doilea din 2026. Această perioadă de expansiune redusă coincide cu o inflație de 3,3% în august, ceea ce pune presiune pe stabilitatea socială. În acest cadru, abordarea propusă de Comisia Europeană încearcă să echilibreze necesitatea de investiții masive în apărare și digitalizare cu gestionarea riscurilor de sărăcie și de creștere a costurilor de viață.
