Viktor Orban a lansat un apel la rezistență în Ungaria, subliniind necesitatea de a elibera țara de influențele externe. Fostul premier a declarat că misiunea politicii sale de dreapta este o luptă împotriva colonizării, promițând că va continua această bătălie indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție. Orban a susținut că perioada 2010-2026 a fost marcată de restabilirea suveranității, în contextul în care înainte de 2010, 80% din sectoarele economice strategice erau controlate de entități străine, în special germane.
În cadrul intervenției sale, Orban a criticat dur guvernul Tisza, acuzându-l de lipsă de independență în politică și de acceptarea unui „pact Tisza-Bruxelles”. El a afirmat că deciziile actuale sunt dictate de puterile coloniale de la Bruxelles, ceea ce duce la o predare a economiei naționale. Totodată, a susținut că administrația actuală a abandonat neutralitatea în relația cu Rusia și Ucraina, precum și cooperarea cu China și lumea turcică, pentru a respecta directivele europene în schimbul menținerii la putere.
Fostul lider a vizat și instituția Oficiului Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH), descriind-o drept o entitate de tip AVH, în referință la vechea poliție secretă. Orban a promis că va monitoriza și va dezvălui public identitatea celor care lucrează în cadrul acestui organism, inclusiv parcursul profesional și familiile acestora. El a avertizat că membrii acestei instituții vor răspunde juridic și financiar odată ce statul de drept va fi restabilit, în contextul în care a numit Bus Balazs un deținut politic.
Pe plan economic, Orban a recunoscut că perioada 2024-2026 a fost marcată de eșecuri, menționând că nu a putut împiedica dispariția succesului economic. El a atribuit dificultățile actuale absenței unei politici economice adecvate, invocând criza energetică, prăbușirea sectorului agricol și stagnarea industriei construcțiilor. În ceea ce privește acuțiile de corupție, el a susținut că deciziile luate în trecut au fost legale, iar partidul own va monitoriza strict noile structuri de control instaurate de guvernul actual.
Orban a îndemnat tabăra de dreapta să se regrupeze în următoarele șase luni pentru a rămâne relevantă în viața publică. El a subliniat că unitatea este esențială pentru a contracara forțele externe și că dreapta trebuie să rămână unită în jurul valorilor tradiționale și al suveranității. Fostul premier a menționat că, deși a recunoscut înfrângerea electorală, scopul este de a proteja o Ungaria care să rămână o țară maghiară, fără a renunța la creștinism sau la combaterea ideologiei de gen.
Contextul politică de la Bruxelles rămâne un punct de tensiune major în Europa, în timp ce alte puteri precum Franța și Germania întâmpină dificultăți în a ajunge la un consens privind viitorul apărării europene. Această fragmentare a deciziilor de securitate subliniază complexitatea relațiilor de putere în cadrul Uniunii Europene, unde suveranitatea națională este adesea în conflict cu directivele centrale, afectând stabilitatea strategică a regiunii și a partenerilor europeni.
