Președintele american Donald Trump a solicitat public Ucrainei să organizeze alegeri pentru alegerea unui nou președinte, remarcând că a venit momentul pentru o schimbare de conducere. Această intervenție politică a readus în centrul atenției viitorul mandat al lui Volodimir Zelenski, în ciuda faptului că legislația ucraineană actuală interzice desfășurarea scrutinului sub regimul de lege marțială. Tensiunile au crescut după ce Zelenski a criticat un acord comercial privind importul de motorină din Rusia, numindu-l un „cadou” pentru Vladimir Putin.
În contextul actual, Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei și actual ambasador la Londra, apare ca un potențial succesor puternic. Datele furnizate de Rating Group indică faptul că acesta beneficiază de un nivel de încredere publică de 64%, depășindu-l pe Zelenski, care are 53%. Deși Zalujnîi nu și-a confirmat oficial intenția de a candida, experții consideră că experiența sa militară vastă în primii ani ai invaziei îi oferă un avantaj strategic major în fața electoratului.
O altă figură relevantă este Kirilo Budanov, actual șef al administrației prezidențiale și fost director al serviciului de informații militare. Budanov, care a fost vizat de operațiuni rusești de asasinare, deține un nivel de încredere egal cu cel al președintelui actual, la 53%. Deși este considerat o persoană rezervată, rolul său în gestionarea efortului de război îi conferă o vizibilitate importantă, deși în primul tur de scrutin doar 6,7% dintre respondenți l-ar vota.
Mihailo Fedorov, fostul ministru al apărării demis în urma unor conflicte interne, reprezintă și el o opțiune, deși cu un profil mai controversat. La doar 35 de ani, Fedorov a coordonat dezvoltarea dronelor, însă demiterea sa a declanșat proteste în orașe ucrainene. Deși 38% dintre cetățeni au încredere în el, există riscul ca mișcările sale politice de a cere alegeri în timpul războiului să fie percepute ca o prioritate personală în detrimentul intereselor naționale.
Petro Poroșenko, fostul președinte între 2014 și 2019, rămâne o voce a opoziției, deși șansele sale de câștig sunt evaluate ca fiind reduse. Poroșenko a fost implicat în procese juridice și a suferit sancțiuni din partea lui Zelenski, inclusiv înghețarea activelor. Deși este un actor politic cu experiență, imaginea sa a fost afectată de perioadele de instabilitate economică și de acuzațiile de trădare primite în trecut, elemente care îi limitează baza de sprijin electoral.
Legislația ucraineană impune restricții stricte privind organizarea alegerilor în timpul conflictului armat, fiind instituită imediat după invazia masivă din 24 februarie 2022. Oficialii de la Kiev subliniază riscurile de securitate și dificultățile logistice majore pe care le-ar presupune un scrutin în condiții de război activ. În prezent, majoritatea populației, conform Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, se opune organizării alegerilor în contextul actual de atacuri asupra infrastructurii.
