Negocierile privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 au intrat într-o fază critică, fiind sub presiunea unor propuneri de reducere a cheltuielilor. Un document diplomatic pregătit de președinția irlandeză a Consiliului UE indică faptul că diferențele de opinie dintre statele membre pune în posesie nivelul propus de Comisia Europeană, care este de aproape 2.000 de miliarde de euro. Această situație pune sub semnul întrebării stabilitatea finanțărilor pentru politicile tradiționale ale Uniunii.
Germania, Olanda și Suedia susțin limitarea dimensiunii bugetului, argumentând că anvelopa actuală este prea mare. Aceste state consideră necesară adaptarea bugetului la noile priorități ale Uniunii, precum apărarea, competitivitatea și tehnologiile strategice. În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a solicitat reducerea cheltuielilor, subliniind necesitatea unei reevaluări a nivelului de investiții. Această abordare este susținută de faptul că resursele trebuie direcționate către sectoarele emergente de securitate și tehnologie.
Pe de altă parte, România susține menținerea unor finanțări consistente pentru politicile de coeziune și agricultură. Fondurile de coeziune sunt esențiale pentru dezvoltarea regională, infrastructură și transport, în timp ce Politica Agricolă Comună este o sursă vitală pentru fermieri. România se alătură altor state, precum Italia, Polonia și Spania, care se opun unor reduceri majore pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru sectorul agricol, deși o variantă de compromis de 33 de miliarde de euro a fost deja discutată.
Problema este agravată de lipsa unui acord privind noile surse de venit propuse de Comisie, deoarece guvernele sunt reticente în a-și majora contribuțiile naționale. Printre variantele discutate se numără veniturile din certificatele de emisii de carbon, mecanismele legate de deșeurile electronice sau contribuțiile de la companii. Parlamentul European solicită un buget mai mare pentru a putea finanța noile prioritori fără a afecta agricultura și coeziunea, însă un acord final necesită aprobarea atât a statelor, cât și a Parlamentului.
Președintele Consiliului European, António Costa, coordonează discuțiile cu liderii europeni pentru a identifica pozițiile fiecărei țări înainte de etapele decisive. Obiectivul este de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului, un nou document de negociere fiind așteptat înainte de reuniunea liderilor UE din octombrie. Discuțiile de miercuri între ambasadorii celor 27 de state membre vor viza structura viitorului Cadru Financiar Multianual, într-un moment în care resursele propuse reprezintă aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE.
Procesul de negociere a bugetului european reflectă o tensiune constantă între nevoia de investiții în securitate și menținerea sprijinului pentru dezvoltarea regională. În timp ce statele precum Germania pun accent pe noi priorități strategice, alte nați evenimente precum agricultura rămân dependente de stabilitatea fondurilor actuale. Această ezitare în acordul privind noile resurse proprii, inclusiv cele legate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, complică procesul de stabilire a unui buget final pentru perioada următoare.
