Rămășițele atribuite cneazului Dmitri Donskoi au fost transportate pe frontul din Ucraina la începutul lunii septembrie, fiind mutate între diverse unități militare din teritoriile ocupate de Rusia. Fragmentul, care provine din mâna dreaptă a liderului medieval, este prezentat de structura militară a Patriarhiei Moscovei ca fiind partea cu care acesta ar fi mânuit sabia acum peste șase secole. Relicva a fost descoperită în august, în timpul lucrărilor de restaurare de la Catedrala Arhanghelului din Kremlin.
Biserica Ortodoxă Rusă promovează figura lui Dmitri Donskoi sub eticheta de „sfânt comandant”, susținând că prezența acestui obiect sfânt oferă un sprijin spiritual esențial trupelor. Mitropolitul Vladimir, liderul ortodox instalat de Rusia la Donețk și Mariupol, a declarat că relicva va ajuta militarii și civili să își mobilizeze forțele fizice și spirituale pentru a obține victoria asupra inamicului. Această mișcare urmează un model similar, după ce relicve atribuite cneazului Alexandr Nevski au fost deja livrate militarilor în cursul acestui an.
În Donețk, fragmentul a fost expus trupelor în cadrul unor ceremonii specifice, de natură religioasă și militară. Vladimir Putin a calificat recuperarea acestor rămășițe drept o descoperire „absolut unică”, în timp ce patriarhul Kirill a interpretat evenimentul ca pe un semn al providenței divine. Această strategie de utilizare a simbolurilor istorice este descrisă de cercetătorul Sergei Chapnin, de la Fordham University, ca fiind un „mit mobilizator” care întărește narațiunea Moscovei conform căreia Rusia acționează în defensivă.
Pe de altă parte, există critici privind exploatarea religiei în scopuri politice. Preotul și istoricul Alexander Zanemonets, care a părăsit Rusia după invazie, consideră că acest demers reprezintă o utilizare a creștinismului în scopuri patriotice. Totodată, soldații ruși raportează o prezență constantă a religiei în viața de zi cu zi, prin biserici improvizate și rugăciuni înainte de misiuni. În regiunea Zaporojie, contactul cu obiecte sacre este perceput de militari ca un sprijin moral important în timpul conflictului.
Influența instituțională a Bisericii Ortodoxe Ruse a cunoscut o creștere semnificativă pe parcursul războiului, patriarhul Kirill oferindu-și sprijinul constant pentru militari. După mobilizarea parțială din septembrie 2022, liderul bisericesc a susținut că sacrificiul unui militar care își îndeplinește datoria îi „spală” păcatele. Această dimensiune religioasă a conflictului este marcată și de schisma dintre structurile bisericești, în contextul în care Biserica Ortodoxă a Ucrainei și-a proclamat independența față de Patriarhia Moscovei.
Conflictul dintre influența Patriarhiei Moscovei și autonomia bisericălor din zonele de conflict reflectă o fractură religioasă profundă în regiune. În 2019, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut oficial structura autocefală a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. Această decizie a consolidat separarea instituțională dintre cele două centre de autoritate religioasă, transformând disputa teologică într-un element de tensiune geopolitică și identitară în cadrul războiului din Ucraina.
