Ursula von der Leyen pregătește o reformă structurală majoră pentru securitatea europeană, propunând transformarea Consiliului European de Securitate într-o entitate funcțională. Proiectul discursului său anual despre Starea Uniunii Europene indică faptul că UE are nevoie de un nou format de coordonare care să includă lideri din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia și Canada. Această inițiativă urmărește să răspundă unor riscuri tot mai mari, care necesită o reacție unitară și rapidă a statelor membre.
Un element central al propunerii este crearea unui „Protocol de securitate”, inspirat după articolul 4 din statutul NATO. Acest mecanism ar permite unui stat membru să activeze consultări între toate celelalere state ale UE atunci când integritatea teritorială sau securitatea este amenințată. Ursula von der Leyen subliniază că instituțiile și procesele decizionale actuale ale Uniunii nu au reușit să țină pasul cu noua realitate geopolitică, deși colaborarea cu NATO rămâne o prioritate.
Propunerea pentru Consiliul European de Securitate, o inițiativă susținută anterior de un format franco-german, a căpătat un nou impuls după invazia Rusiei în Ucraina. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a solicitat în mod repetat înființarea acestui format. Totodată, se pune întrebarea dacă acest nou consiliu va fi perceput ca un rival al NATO și dacă lideri precum Mark Rutte sau Donald Trump vor accepta acest nou model de structură.
Pe lângă securitatea militară, Ursula von der Leyen va promova o „Alianță pentru viitor” cu Canada, în prezența prim-ministrului Mark Carney. Această relație va fi una de parteneriat strategic, fără a implica o aderare la UE, fiind imposibilă din punct de vedere juridic. Europa va consolida, de asemenea, legăturile cu Marea Britanie și Canada în domeniul inteligenței artificiale, pentru a asigura un control asupra ritmului de dezvoltare a acestei tehnologii.
Discursul va aborda și alte priorități, precum implementarea „Kids Act”, care va limita accesul la serviciile online pentru copiii sub 15 ani. Președinta Comisiei vrea să demonstreze că Europa poate impune reguli marilor companii tehnologice. În plus, va fi prezentat un „Cadru european de răspuns la situații de urgență” pentru a gestiona mișcările de migrație masivă, descrise de ea ca fiind orchestrate și utilizate ca armă.
Această strategie de securitate și răspuns la crize intervine într-un moment în care structurile de apărare ale UE sunt sub observație. În contextul schimbărilor geopolitice, propunerea de a crea un mecanism de consultare similar cu cel al NATO subliniază necesitatea unei autonomii strategice sporite. Această evoluție reflectă presiunea de a adapta procesele decizionale ale Uniunii la noile realități de securitate și la natura amenințărilor actuale.
