Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat într-un discurs despre starea Uniunii Europene necesitatea dotării instituției cu un mecanism de protecție sporit. Ea a propus înființarea unui Consiliu de Securitate European și instituirea unui protocol de securitate de urgență. Acest nou instrument este prezentat ca o susținere complementară a Articolului 4 din Tratatul NATO, fiind conceput pentru a asigura o reacție rapidă în situații critice.
Propunerea vizează un mecanism care poate fi declanșat de un singur stat membru UE, activând astfel o reuniune de coordonare între toate statele membre. Scopul este stabilirea unui răspuns comun în fața riscurilor actuale. Ursula von der Leyen a subliniat că această transformare este urgentă din cauza naturii și a scalei amenințărilor actuale. Ea a menționat că pacea reprezintă „rațiunea de a fi” a Uniunii Europene, însă această pace este în prezent sever amenințată.
Contextul de securitate este marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care produce ravagii constante. Președinta a evidențiat un incident recent cu drone la Leipzig, în Germania, descriindu-l drept un atac comis pe teritoriul european de către agenți ruși. Conform declarațiilor sale, atacul a utilizat material de calitate militară și a fost îndreptat nu doar către un stat membru, ci către întreaga Uniune Europeană, fiind o demonstrație a amenințărilor hibride.
Ursula von der Leyen a cerut implementarea unei noi Strategii de Securitate Europeană, deoarece sistemele actuale sunt concepute pentru o lume diferită. Deși există instrumente și o cooperare consolidată cu NATO, doctrinele și procesele decizionale europene nu au urmat evoluția noii realități. Președinta a observat că sistemele actuale sunt ghidate de încercări de consens și de compromis, ridicând semne de întrebare privind adaptabilitatea lor la noile tipuri de amenințări.
Ea a avertizat că amenințările hibride devin tot mai puțin hibride și tot mai mult realități concrete. În acest sens, a subliniat că procesele de decizie actuale trebuie să evolueze pentru a face față riscurilor de securitate. Europa nu va permite ca astfel de atacuri să treacă neobservate, insistând pe necesitatea unei reforme a structurilor de apărare și a modului în care instituțiile europene reacționează la instabilitatea geopolitică regională.
Discursul vine într-un moment în care Uniunea Europeană își recalibrează poziția strategică în fața instabilității de la est. În perioada actuală, UE pune accent pe securitatea frontierelor și pe capacitatea de a răspunde la atacurile care vizează infrastructura și stabilitatea statelor membre. Această orientare către o securitate mai robustă reflectă necesitatea de a proteja interesele strategice ale blocului european în contextul tensiunilor de la granița de est.
