Uniunea Europeană și Canada au lansat oficial OceanEye International Alliance, o inițiativă strategică menită să consolideze Sistemul global de observare a oceanelor. Lansarea a avut loc la New York, în cadrul săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, fiind realizată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul canadian Mark Carney. Alianța reunește în prezent 31 de membri, formată din Uniunea Europeană și 30 de state partenere.
Partenerii au mobilizat până la acest moment resurse de aproape 220 de milioane de euro, care includ finanțări directe, contribuții în natură și infrastructură tehnică. Aceste fonduri sunt direcționate către nave de cercetare, senzori, drone și capacități de procesare a datelor. Obiectivul principal este menținerea platformelor de monitorizare existente, acoperirea lacunelor critice de date și îmbunătățirea coordonării internaționale a observațiilor oceanice la nivel global.
Uniunea Europeană contribuie cu 92 de milioane de euro prin programul Horizon Europe, sumă care este împărțită în trei componente specifice. Un segment de 50 de milioane de euro este alocat direct rețelelor Global Ocean Observing System pentru optimizarea sistemului și instalarea de echipamente în larg. Alte 30 de milioane de euro sunt destinate dezvoltării de noi tehnologii de observație, în timp ce 12 milioane de euro vor finanța menținerea fluxurilor de date marine in-situ prin EMODnet for Global.
Canada a anunțat un angajament financiar de 82 de milioane de dolari canadieni pe o perioadă de cinci ani pentru extinderea propriei capacități de observare. Alianța include state precum Belgia, Brazilia, Chile, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Regatul Unit și Coreea de Sud. Structura de finanțare vizează nu doar instrumentele de măsură, ci și susținerea secretariatului Global Ocean Observing System, a centrelor de coordonare și a centrului OceanOPS, care raportează funcționarea sistemului.
Sistemul sprijinit de OceanEye generează aproximativ 120.000 de observații zilnic, utilizând circa 8.000 de platforme operate de 64 de țări prin 17 rețele globale. Totuși, Comisia avertizează că infrastructura rămâne vulnerabilă la deficite de finanțare și la perturbările geopolitice. Dependența de un număr limitat de contributori majori reprezintă un risc, deoarece reducerea sprijinului ar putea afecta datele esențiale pentru prognozele meteorologice, climatice și programele de conservare a biodiversității marine.
Proiectul vizează și dezvoltarea unui European Digital Ocean System, care va integra servicii precum Copernicus Marine Service și EMODnet. Această componentă include European Digital Twin Ocean, un sistem de modele predictive care urmează să fie operațional până în 2030. Inițiativa a fost adoptată de Comisia Europeană în iunie 2026, urmând ca noi angajamente financiare să fie negociate la COP31, la conferința Our Ocean din Halifax și la următoarea conferință ONU privind oceanele de la Busan.
