Consiliul Uniunii Europene a aprobat primele cinci Proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, marcând transformarea mecanismului creat prin Programul pentru industria europeană de apărare (EDIP) într-un portofoliu de cooperări militare de amploare. Această decizie permite proiectelor selectate să avanseze către etapele de finanțare și implementare efectivă. Din cele nouă propuneri evaluate de Comisie, cinci au fost alese pentru a acoperi domenii critice precum dronele, apărarea maritimă, capacitățile spațiale și protecția flancului estic al UE.
Pentru sprijinirea acestor inițiative, Comisia a alocat 325 de milioane EUR din bugetul total de 1,5 miliarde EUR al programului EDIP. Este important de precizat că această sumă reprezintă sprijinul european disponibil în cadrul actualului program și nu trebuie confundată cu dimensiunea financiară totală a celor cinci proiecte, care implică investiții naționale și comune pe perioade mult mai lungi. În medie, fiecare proiect beneficiază de participarea a 18 state membre, în timp ce Ucraina este implicată direct în patru dintre cele cinci inițiative aprobate.
Printre proiectele selectate se numără DECODER, care vizează dezvoltarea și producția de drone și sisteme antidronă, precum și Integrated Maritime and Seabed Defence, axat pe protecția infrastructurii submarine și navale. Un alt pilon este proiectul SPACE, dedicat componentei militare spațiale, incluzând comunicații prin satelit și monitorizarea activităților orbitale. Totodată, EU-FIAMD urmărește integrarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă într-o arhitectură federată, iar Eastern Flank Watch se concentrează pe securitatea terestră și mobilitatea militară pe flancul estic.
România este implicată în mai multe dintre aceste cooperări strategice, participând la DECODER, Integrated Maritime and Seabed Defence, EU-FIAMD și Eastern Flank Watch. Această implicare este semnificativă, deoarece proiectele nu sunt programe administrate exclusiv de Comisie, ci cadre în care statele dezvoltă capabilități comune și contribuie financiar. Participarea la aceste proiecte de interes comun oferă acces la structura de sprijin prevăzută prin EDIP, facilitând achizițiile coordonate și dezvoltarea bazelor industriale naționale.
Ucraina este un partener strategic major, fiind inclusă în patru dintre cele cinci proiecte aprobate de Consiliu. Comisia subliniază că această implicare permite utilizarea experienței acumulate de ucraineni în timpul războiului cu Rusia pentru a îmbunătăți capacitățile europene. Regulamentul EDIP permite cooperarea cu Ucraina și Norvegia, asigurând în același timp că aceste inițiative rămân compatibile cu activitățile desfășurate în cadrul NATO și cu obiectivele Agenției Europene de Apărare.
Acest pas reprezintă o schimbare de scară în politica industrială de apărare a Uniunii Europene, trecând de la măsurile de urgență de după invazia rusă la o abordare stabilă orientată spre capacitatea de producție. Proiectele sunt concepute pentru a aborda nevoi prea complexe sau costisitoare pentru un singur stat membru, acoperind întregul parcurs de la dezvoltare industrială până la operare. Implementarea acestora va urma prin negocieri specifice între statele participante și Comisie pentru stabilirea etapelor și contractelor.
