Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, a anunțat intenția de a îndeplini criteriile de aderare la zona euro până în anul 2030. Această mișare strategică impune o transformare profundă a politicii fiscale, deoarece executivul de la Budapesta trebuie să reducă deficitul bugetar de la nivelul actual de 7,5% din PIB la o țintă de 3% în următorii trei ani. Planul de consolidare este unul ambițios, având în vedere că deficitul actual este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul urmează să prezinte săptămâna viitoare detalii despre modul în care va reduce cheltuielile excesive ale statului. Peter Magyar a recunoscut că vor fi necesare tăieri semnificative pentru ca procesul de adoptare a monedei unice să rămână pe traseul stabilit. Această provocare este considerată dificilă, deoarece nicio administrație maghiară nu a reușit să implementeze o reducere durabilă a cheltuielilor publice în ultimele decenii, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.
Reacția piețelor financiare a fost imediată și pozitivă, manifestându-se printr-un raliu al forintului și prin creșterea randamentelor obligațiunilor maghiare. Forintul s-a apreciat cu 8% în prima jumătate a anului, iar deținerile străin fine de titluri de stat au atins un nivel record de peste 10.000 de miliarde de forinți. Totuși, directorul general al OTP Bank a avertizat că orice abatere de la planul de consolidare bugetară ar putea provoca o retragere masivă a investitorilor din piață.
Ministrul de finanțe Andras Karman a indicat că economiile vor fi obținute prin eliminarea contractelor supraevaluate care erau atribuite persoanelor apropiate de Viktor Orban. Această măsură face parte dintr-un plan de restructurare care vizează creșterea credibilității obligațiunilor maghiare. În același timp, economistul Kevin Daly de la Goldman Sachs a menționat că o prognoză care să indice reducerea deficitului la aproximativ 5% din PIB în cursul anului viitor ar putea reprezenta un prim pas credibil în acest proces.
Schimbarea de paradigmă de la Budapesta a început după victoria obținută de Peter Magyar în alegerile din aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Noua administrație a recuperat accesul la fonduri europene în valoare de 16,4 miliarde de euro (18,3 miliarde de dolari) și a început procese de reorganizare a televiziunii publice. De asemenea, au avut loc expulzări de diplomați ruși și au fost declanșate anchete de corupție care au început să se apropie de fosta administrație.
Tranziția către moneda unică este susținută atât de mediul de afaceri, care dorește stabilitatea cursului de schimb, cât și de o mare parte a populației. Această reformă structurală vine într-un context de schimbare politică majoră în Ungaria, după o perioadă lungă în care țara a fost considerată „oaia neagră” a Uniunii Europene și un aliat al Kremlinului, afectând astfel relațiile sale strategice cu partenerii occidentali.
