Guvernul de la Budapesta, condus de Peter Magyar, a respins propunerea de a construi depozite de petrol în Ungaria pentru a proteja rezervele de combustibil ale Ucrainei. Această mișcare vine după ce Kievul urmărea securizarea propriilor resurse împotriva loviturilor rusești prin utilizarea infrastructurii de lângă frontieră. Decizia marchează o barieră în calea unui memorandum de înțelegere semnat anterior între companiile energetice MOL și Naftogaz pentru acest scop strategic.
Peter Magyar a criticat dur conducerea companiei MOL pentru că a negociat cu Naftogaz fără a consulta guvernul, care este acționarul principal al companiei. În urma acestor acuzații, MOL a încercat să relativizeze disputa, descriind memorandumul ca pe un pas tehnic preliminar, nu ca pe o decizie finală de investiție. Compania a subliniat că proiectul se află într-o etapă incipientă și că sunt necesare discuții suplimentare înainte de orice implementare efectivă.
Tensiunile diplomatice au crescut după ce ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris declarațiile lui Magyar drept „inutil de ostile”. Sybiha a menționat că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile de obstrucționare și izolaționism continuă să fie vizibile. În contrast, ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că noul guvern a făcut gesturi de bunăvoință față de Ucraina și că nu există nicio analogie cu vechea politică de obstrucționare.
Pe plan energetic, Ungaria încearcă să își reducă dependența de Rusia, estimând că va acoperi necesarul de gaze din surse non-rusești până în octombrie 2027. Budapesta discută utilizarea capacității maxime a oleoductului Adria împreună cu Croația, în timp ce proiectul nuclear Paks II, implicând compania rusă Rosatom, este reevaluat. Totuși, refuzul de a găzdui infrastructura ucraineană subliniază riscurile de a compromite relațiile cu Moscova, deși Magyar a descris oficial Rusia drept o amenințare la securitate.
În timp ce Ungaria refuză cooperarea, Naftogaz a consolidat alte parteneriate regionale prin două memorandumuri distincte cu compania poloneză Orlen. Unul dintre aceste acorduri vizează livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) în primul trimestru al anului 2027. Cel de-al doilea acord, încheiat între Orlen și subsidiara Naftogaz, Ukrnafta, prevede furnizarea de produse petroliere către Ucraina în valoare de peste 500 de milioane de dolari, oferind o alternativă logistică pentru Kiev.
Inițiativa de securitate regională, cunoscută sub numele de formatul C8, a fost lansată recent, însă numărul țărilor implicate este de fapt șase, nu opt. Membrii actuali ai acestui grup carpatic pentru securitate, energie și investiții sunt Austria, Slovacia, Ucraina, România, Serbia și Polonia. Ungaria și Cehia au refuzat să semneze documentul fondator, limitând astfel capacitatea de cooperare regională în cadrul acestui nou mecanism de protecție.
